6 C
București
sâmbătă, 27 noiembrie 2021 - 22:47
No menu items!

Bode: Autostrada Comarnic-Brașov ar fi trebuit să treacă prin etajul 7 al unor imobile. Studiul va fi revizuit. Finalizare în 2026

spot_img

Ministrul transporturilor, Lucian Bode, a declarat, marți seară, la Digi24, că traseul autostrăzii Comarnic – Brașov trecea, în studiul de fezabilitate, prin etajul 7 al unor imobile construite, după ce acestea au primit autorizații care nu ar fi trebuit date. Oficialul din Guvern a spus că studiul va fi revizuit, iar până în 2026 autostrada ar putea fi terminată.

„Am decis să revizuim studiul de fezabilitate, dar modificăm traseul în stațiunile montane. Constatăm că traseul autostrăzii trecea pe la etajul 7 prin câteva imobile construite după ce această autostradă a demarat la nivel de studiu de fezabilitate. În calea acestui traseu s-au dat foarte multe autorizații de construcție care nu trebuiau să fie date și asta ar fi blocat construcția autostrăzii.

Refacem traseul pe zona stațiunilor montane pentru a nu afecta. De exemplu, trecea prin curtea Castelului Cantacuzino la Bușteni. Refacem traseul astfel încât să protejăm stațiunile montane, cu tunel, ecoducte, astfel încât, în această zonă, să putem să începem lucrările pe etape. Am împărțit în 5 loturi. Cel mai ușor de realizat e lotul Comarnic – are 7 km, va fi utilizat în regim de variantă ocolitoare, valoarea lucrărilor eligibile este de sub 75 de milioane de euro. Deciziile le luăm la nivel național. Nu avem nevoie de multe avize, acorduri de la Comisia Europeană. Sunt bani europeni.

Putem demara foarte repede procedurile pentru execuția lotului Comarnic.

Revizuirea studiului durează 24- 30 de luni, stabilită de specialiști. Din momentul în care semnăm contractul de execuție, vorbim de aproximativ 3 ani de zile. Înseamnă că în următorii 5, 6 ani de zile putem vorbi de finalizarea acestui tronson”, a afirmat Lucian Bode.

Acesta spune că autostrada va costa aproape 1,2 miliarde de euro.

Lugoj – Deva

Ministrul Transporturilor e explicat cum s-a ajuns în situația ca la autostrada Lugoj – Deva construcțiile suplimentare să fie de 140%, după ce a fost blocată de traseul natural al ursului brun.

„Acolo sunt patru loturi. Lotul 2 avea cinci secțiuni. Au fost finalizate trei. O secțiune de 4 km este finalizată în proporție de 75%, dar nerecepționată. Celebra secțiune a urșilor, cu cei 9 km, în acest moment am reluat procedura de licitație, pentru că avem obligația să închidem Lugoj-Deva înainte de expirarea celui de-al doilea exercițiu financiar european. Acest proiect este fazat din 2007 – 2014. Îl poți faza o singură dată. Dacă nu finalizăm lucările pe Lugoj-Deva până în 2023 riscăm nu doar să pierdem banii europeni, cei aproape 200 de milioane de euro pentru acest sector, ci toți banii europeni alocați pentru cei 100 de km între Lugoj și Deva, aproximativ 500 de milioane de euro.

Nu mi-ar fi de ajuns o oră să explic cum s-a ajuns la această nebunie în care în 2013 se semnează un contract pentru execuția acestei lucrări de autostradă pe un aviz de mediu fără urși, în 2013 apare problema urșilor, în 2018 Ministerul Mediului spune că acolo nu sunt urși, iar la patru luni se emite un ordin de ministru și spune nu numai că sunt urși, spune că tot traseul ursului brun între Apuseni și Meridionali trece prin acea zonă. Comisia Europeană ce să mai înțeleagă? Au spus «aveți nevoie de tunele, de viaducte, vă finanțăm de la 500 de milioane la 900 de milioane de euro».

Vina este a autorităților statului român. Trebuie măsuri de capacitate administrativă, îmbunătățirea relațiilor între autoritățile naționale și cele locale. Și din acest motiv s-a ajuns aici. Refuz să cred că au fost alte interese și că le-au promis celor care au câștigat licitația pe acel tronson «veniți cu lucrări suplimentare». Când au văzut că acele lucrări sunt cu 140% mai mult, au scos din contract respectivul tronson și au încercat să-l scoată la licitație separat.

Până la sfârșitul lui 2023 trebuie să finalizăm lucrările”, a afirmat Bode.

Plan pe 10 ani

De asemenea, el a declarat că, chiar și în situația în care România ar avea mai mulți bani, statul nu ar putea executa proiecte pe măsura finanțării.

„Mulți au spus 3.000, 4.000 de km. OK. Și de unde îi finanțezi? Ne-am asumat un angajament național în ceea ce privește alocarea a 2% din PIB pentru infrastructura de transport. Principala sursă de finanțare va rămâne fondurile europene nerambursabile. 2% din PIB înseamnă în următorii 10 ani aproape 50 de miliarde de euro.

Anul acesta avem 6,4 miliarde de lei, adică 0,6% din PIB pentru infrastructură, pe componenta fonduri europene nerambursabile.

Dacă azi am avea 4 miliarde de euro, 2% din PIB, nu am fi în stare să implementă proiecte în valoarea de 4 miliarde de euro”, a precizat ministrul.

Potrivit acestuia, pentru a nu se mai ajunge la astfel de blocaje, trebuie elaborat un plan pe 10 ani.

„Cred că este nevoie de un document cadru, de referință, pentru politicile publice relevante din acest sector. Aici vor urma o serie de consultări cu mediul academic, cu mediul de afaceri, cu patronate, sindicate, ONG-uri. Facem acest plan în săptămânile următoare. La final rezultă un document pe care eu îl voi promova în Guvern, îl vom adopta printr-o HG și va sta la baza politicilor de transporturi în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii de transport în următorii 10 ani”, a afirmat Lucian Bode.