vineri, 22 ianuarie 2021 - 6:00

Raportul Comisiei Europene privind statul de drept. Și România este criticată, dar Polonia și Ungaria țin “capul de afiș” / UPDATE

Ministrul Educației a dat ordin pentru reducerea numărului de elevi din clase

Numărul maxim de elevi într-o clasă de liceu va fi 26, la filiera teoretică, față de 28, cât este acum, și de 24, față...

Cablul și telefonia fixă Vodafone AU CĂZUT în toată țara

Zeci de oameni au sunat la Vodafone în ultimele ore pentru a se plânge că atât cablul, cât și telefonia fixă nu funcționează, fiind...

Scandal în coaliție pe tema desființării Secției Speciale. Dan Barna către UDMR: “Să nu o mutăm ca pe oala cu sarmale”

Vicepremierul Dan Barna a declarat joi, la Europa FM, că alianța pe care o reprezintă nu este de acord cu soluția avansată de UDMR...

45 de judecători din întreaga țară au primit aprobarea CSM să iasă la pensie. Ce magistrați de la Înalta Curte sunt printre ei

Secția pentru judecători a CSM a avut pe ordinea de zi de joi, 21 ianuarie 2021, nu mai puțin de 49 de cereri de...

Primul raport realizat vreodată de Comisia Europeană cu privire la situația statului de drept în țările membre, consultat de Reuters înaintea prezentării sale oficiale miercuri, evidențiază provocări pentru media și sistemul judiciar și riscuri esențiale pentru susținerea standardelor democratice. România este și ea criticată în raport, dar Polonia și Ungaria țin capul de afiș. Documentul urmează să fie aprobat miercuri de Colegiul comisarilor.

”Există cazuri în anumite țări unde rezistența statului de drept este pusă la încercare”, se arată în raportul citat de Reuters. Textul exprimă îngrijorări privind independența justiției în Ungaria și Polonia, menționând ”alte provocări” în Bulgaria, România, Croația și Slovacia.

Documentul indică faptul că noul coronavirus a reprezentat un adevărat “test de rezistență” pentru statul de drept în blocul comunitar, iar unele măsuri de urgență adoptate de guvernele naționale pentru limitarea pandemiei au mers prea departe.

”Atunci când măsurile de urgență au diminuat controalele asupra decidenților, analiza amănunțită a deciziilor publice de către media și societatea civilă devine cu atât mai importantă”, relevă raportul Comisiei Europene, care urmează să fie prezentat oficial miercuri la Bruxelles.

”Totuși, în anumite state membre, media și societatea civilă întâmpină noi obstacole”, adaugă documentul.

Al doilea domeniu major ce provoacă îngrijorare este subminarea independenței sistemului judiciar, raportul Comisiei Europene conținând critici la adresa Poloniei și Ungariei, dar și a Bulgariei, României, Croației și Slovaciei. De asemenea, documentul ia notă de dezbaterile pe acest subiect din Germania și Austria.

”Reformele justiției din Polonia începând din 2015 sunt o sursă majoră de controverse”, indică raportul Comisiei Europene, care adaugă faptul că Ungaria se află printre statele membre unde ”direcția schimbării a dat naștere unei îngrijorări grave despre impactul reformelor asupra independenței sistemului judiciar”.

Polonia este vizată de procedura de activare a articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, lansată în decembrie 2017 de Comisia Europeană în legătură cu temerile privind statul de drept. Această procedură este declanșată atunci când se constată că într-o țară membră există un risc de încălcare gravă a valorilor UE și poate duce la sancțiuni împotriva țării respective.

Pe 2 iulie 2018, Comisia Europeană a lansat o procedura de infringement împotriva Poloniei, prin trimiterea unei scrisori de notificare oficială autorităților de la Varșovia, în legătură cu nouă lege privind Curtea Supremă, și le-a acordat autorităților poloneze un termen de 30 de zile pentru a răspunde. Comisia Europeană arată că schimbările inițiate de Varșovia subminează principiul independenței sistemului judiciar, inclusiv inamovibilitatea magistraților, și în acest fel Polonia nu își respectă obligațiile care îi revin potrivit Tratatului privind UE și Cartei drepturilor fundamentale a UE.

În privința Ungariei, Comisia Europeană a trimis în iulie 2018 guvernului de la Budapesta o scrisoare de notificare prin care-l atenționa că adoptarea unei legi noi privind azilul și deportările contravine legislației comunitare, inclusiv din cauza dispozițiilor ce restrâng accesul migranților în zonele de tranzit de la granița sau califică drept infracțiuni acțiunile de ajutorare a migranților. Guvernul ungar nu a dat curs solicitărilor acestei notificări.

De asemenea, în raportul ce urmează a fi prezentat oficial miercuri Comisia Europeană menționează problemele de corupție din Bulgaria, Slovacia, Croația, Republica Cehă, Ungaria și Malta.

  • UPDATE

Criticile aduse României: 

Capitolul independența justiție.  Raportul menționează că ”în România, controversatele reforme realizate între 2017 și 2019 cu impact negativ  asupra sistemului judiciar contină să se fie în vigoare. În 2020, guvernul și-a exprimat angajamentul de repara modificările operate în ultimii ani, ceea ce a dus la o detensionare semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar”.

Capitolul presă. Raportul arată că există îngrijorări în ce privește politizarea organismelor de control în Ungaria, Malta și Polonia. ”Există îngrijorări în ce privește eficiența unor autorități media naționale din perspectiva resurselor alocate”, fiind date ca exemple Bulgaria, Grecia, Luxembourg, România și Slovenia.

Capitolul acces la informații publice. ”Acest drept este garantat în Constituție sau în legislația secundară în toate statele membre, dar în unele țări se înregistrează obstacole sau întârziere în furnizarea informațiilor. În Cehia, Malta și România, de exemplu, au fost raportate dificultăți repetate și obstacole în obținerea informațiilor”, se arată în raport. 

Capitolul ordonanțe de urgență utilizate excesiv. ”În România, utilizarea pe scară largă a ordonanțelor de urgență aplicate în domenii cheie, inclusiv în ce privește reformele în justiție, au ridicat îngrijorări în ce privește calitatea legislației, stabilității raporturilor juridice și respectarea separației puterilor în stat. Recurgerea în mod frecvent a procedurilor pe repede înainte sau adoptarea legilor bazată pe inițiative legislative introduse direct în parlament, fără a trece prin procedurile normale de consultare, reprezintă de asemnea un risc din perspectiva statului de drept”, este menționat în raport.

Nicușor Dan: Eu am apă caldă și căldură

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a spus, joi, la RFI, că Municipalitatea ar putea cumpăra activele ELCEN în luna mai, în cel mai...

Lui Rareș Bogdan nu îi pare rău că a spus despre Ludovic Orban că “i s-a umflat capul”: “A fost o analiză”

Prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan, a declarat joi, la Digi24, că nu are păreri de rău cu privire la declarațiile dure la adresa lui Ludovic...

Toni Grecu vorbește din spital despre starea sa de sănătate

Fondatorul grupului de divertisment Divertis, actorul Toni Grecu, a făcut câteva precizări referitoare la starea sa de sănătate și la tratamentul primit în spital. Toni...

Cifrele OFICIALE ale raportărilor, puse la îndoială chiar de ministrul Sănătății

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, recunoaște că cifrele raportate zilnic de autorități, privind numărul îmbolnăvirilor, nu sunt "cele mai de încredere", astfel că el ia...

Premierul asigură că nu va tăia salariile bugetarilor… pentru că deja le-a înghețat

Premierul Florin Cîțu a declarat, miercuri seară, că salariile bugetarilor sunt deja înghețate, astfel încât ele reprezintă, la nivelul din ianuarie 2021, un drept...