Ce urmează după demisia lui Victor Ponta

Depunerea mandatului de prim-ministru de către Victor Ponta și căderea implicită a întregului Guvern sunt urmate de câteva proceduri constituționale pentru instalarea unei noi puteri executive.

Potrivit Constituţiei, preşedintele Klaus Iohannis trebuie să declanșeze procedurile constituționale pentru desemnarea unui nou șef la Palatul Victoria, după ce va desemna un premier interimar, din cadrul Guvernului demisionar.

Constituția prevede că preşedintele nominalizează pretendentul la funcția de prim-ministru, după consultarea partidelor parlamentare, dacă nu există niciunul care să aibă o majoritate.

(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Constituția României
articolul 103

Persoana desemnată de şeful statului trebuie să formeze un nou Cabinet şi să meargă în Parlament pentru votul de învestitură. Dacă nu reuşeşte acest lucru, Klaus Iohannis nominalizează un al doilea pretendent la funcția de prim-ministru. Dacă Parlamentul respinge şi a doua formulă de guvern, preşedintele poate, potrivit prevederilor constituționale, să dizolve Parlamentul şi să declanşeze alegerile anticipate.

(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

Constituția României
articolul 89

În caz de dizolvare a Parlamentului, se organizează alegeri anticipate. De altfel, acesta a fost una dintre lozincile strigate, marți seara, în centrul Capitalei.

Valeriu Motoc

NICIUN COMENTARIU