luni, 18 ianuarie 2021 - 7:12

Tradiții și superstiții de Dragobete

Rareș Bogdan: Orban conduce dictatorial. I s-a umflat capul. Se crede lupul alfa

Prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan afirmă că liderul partidului, Ludovic Orban, conduce în mod dictatorial PNL, impunând decizii și ignorându-i pe ceilalți liberali din conducerea...

Cât timp vor avea imunitate bolnavii de COVID. Cei cu anticorpi pot avea încă virusul și îl pot transmite (Studiu)

Cercetări preliminare făcute de oameni de știință de la Institutul de Sănătate Publică din Anglia arată că reinfectările celor care au trecut deja prin...

Băncile explică de ce s-a creat registrul electronic pentru ANAF

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a spus, răspunzând unei solicitări ZF, că noul registru electronic prin care ANAF colectează date despre conturile companiilor şi...

Vaccinul nu ne scapă de restricții. Masca va mai fi folosită mult timp

Adrian Streinu Cercel a făcut astăzi doza de rapel a vaccinului anti-covid-19 și a explicat cu această ocazie că, în urma testelor făcute asupra...

În fiecare an în data de 24 februarie românii sărbătoresc ziua iubirii, Dragobetele.

Lucrurile nu au fost mereu așa, iar pe vremea când Dragobete era numit şi Năvalnicul sau Logodnicul Păsărilor, era un zeu tânăr al dacilor, sărbătorit în Muntenia, Dobrogea, Oltenia şi Transilvania la o dată fixă în fiecare an. Data varia de la o zonă la alta, între 24 februarie şi 28 februarie, 1 martie şi 25 martie. Dragobete era considerat patronul dragostei şi al bunei dispoziţii pe meleagurile româneşti.
Ziua de Dragobete cade în fiecare an pe 24 februarie și este asociată nu doar cu iubirea, ci și cu începutul primăverii, începutul unui an mai bun din punct de vedere sentimental. De Dragobete există fel de fel de superstiții și tradiții, în care unele persoane încă mai cred cu tărie și în ziua de azi.

Spălarea părului cu zăpadă

În popor, se spune că de Dragobete fetele strângeau zăpadă și o topeau, pentru a se spăla cu apa obținută pe cap și pe față. În acest fel, se mențineau frumoase tot anul și băieții le remarcau mai repede. În zonele rurale, fetele foloseau apa din zăpada de Dragobete pentru a face diferite farmece prin care să-și atragă ursiții.

În unele zone din țară, superstiția de Dragobete spune că îndrăgostiții trebuie neapărat să se sărute în această zi, dacă vor să rămână împreună cât mai mult timp. De fapt, tot de Dragobete, îndrăgostiții fac o logodnă neoficială, prin care își jură iubire veșnică. Acest lucru îi ajută să fie împreună pe viață.

Superstiția de Dragobete spune că dacă unei fete îi place de un anumit băiat, trebuie să face tot ce îi stă în putință pentru a se întâlni cu el în această zi. Se spune că dacă nu se întâlnește cu băiatul care i-a picat cu tronc, șansele de a fi împreună cu el sunt nule.

Potrivit unei tradiții străvechi, de Dragobete gospodinele trebuiau să semene busuioc în răsadnițe, apoi să aibă grijă de răsaduri până de Sfântul Gheorghe, când îl plantau afară, în grădină. Ulterior, busuiocul semănat de Dragobete era folosit în descântece, farmece și tratamente, deoarece se considera că avea puteri magice. În plus, fetele tinere îl foloseau în tot felul de ritualuri, pentru a-și visa ursitul.

Se spunea pe vremuri că cei care participă la Dragobete vor fi feriţi de boli tot anul, aşa că nu prea era cineva care să nu ia parte la sărbătoarea cu pricina.

Pregătirile începeau încă de dimineaţă, când tinerii se îmbrăcau cu cele mai bune haine şi porneau spre centrul satului. Dacă afară era frumos, dădeau o fugă şi prin pădure, după ghiocei, pentru a-i oferi mai târziu fetelor din comunitate. Dacă în schimb era vreme urâtă, aceştia se adunau la cineva acasă şi stăteau la poveşti ori se ţineau de jocuri şi glume.

Tot pe 24 februarie, fetele sau băieţii se făceau fraţi de sânge, iar fetele tinere strângeau apa din omătul încă netopit, despre care se spunea că avea proprietăţi magice. Acelaşi lucru se întâmpla şi cu viorelele şi tămioasa, care se punea apoi la icoane, pentru a fi folosite mai târziu la farmecele de dragoste.

Când se apropia ora prânzului, fetele obişnuiau să fugă spre sat, obicei numit în partea de sud a ţării „Zburătorit”. Nici băieţii nu stăteau pe loc, căci aceştia puneau ochii pe mândra care le plăcea şi o luau la fugă după ea. Dacă reuşeau să o prindă, iar fetei îi plăcea de fecior, atunci aceştia se sărutau îndelung, în văzul tuturor. Sărutul reprezenta de fapt logodna dintre cei doi cel puţin pentru un an. De multe ori însă acestea veneau înaintea celor adevărate, semn că tradiţia are scopul de uni pe tinerii care îşi căutau jumătatea.

 

Restricții noi în Italia, după creșterea numărului de cazuri COVID

Numărul crescut al cazurilor de infectare cu noul coronavirus le-a determinat pe autoritățile din Italia să înăsprească din nou regulile de combatere a pandemiei,...

Studenții de la medicină din Cluj, interziși în spitale, fără vaccin COVID

Rectorul Universității de Medicină și Farmacie Cluj (UMF Cluj), Anca Buzoianu, a anunțat că studenții care refuză vaccinul nu vor intra în spitale, pentru a...

Testarea COVID în școli, după redeschiderea din 8 februarie

Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Andreea Moldovan, a explicat cum se va face testarea COVID-19 în școli, în contexrtul în care autoritățile vor...

Vaccinare în stand-by, în Norvegia, din cauza prea multor decese la persoane vârstnice

Norvegia a înregistrat un total de 29 de decese la persoanele de peste 75 de ani care au primit prima doză de vaccin anti-Covid,...

DNA clasează dosarul Chiliman-Moisescu, după ce i-a reținut în 2015

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a clasat dosarul în care fostul primar PNL al Sectorului 1, Andrei Chiliman, era acuzat că ar fi primit comisioane în...