0.3 C
București
luni, 8 martie 2021 - 8:08

România schimbă placa: din importator de gaze poate deveni exportator. Cine câștigă, cine pierde?

Intervențiile de natură populistă din piața de gaze, care au început cu Ordonanța 114/2019 și au fost urmate de Programul Gas Price Release, au început să producă efecte inverse și neanticipate în piață. Dacă în 2019 și 2020, România a devenit un adevărat importator de gaze din Ungaria (gazele proveneau însă de la Gazprom) și a alimentat conturile gigantului rus în detrimentul producătorilor români, iată că în acest an situația se schimbă.

Licitațiile pentru rezervarea de capacitate (4 februarie 2021) la punctul de export gaze Csanadpalota pe direcția România – Ungaria s-au soldat cu supraoferte din partea traderilor și furnizorilor de gaze. Astfel, în trimestrul aprilie-iunie 2021, capacitatea oferită a fost de 2.094 MWh/h, capacitate rezervată 2.050 MWh, la un preț de rezervare: standard + premium 131% (total cca. 1,06 EUR/MWh).

Trimestrul iulie – septembrie 2021: capacitate oferită 2.094 MWhh, capacitate rezervata 2.090 MWh/h, preț de rezervare: standard + premium 101% (total cca. 0,96 EUR/MWh)

Această situație nu trebuie să ne surprindă atâta vreme cât diferența dintre prețul gazelor românești și prețul internațional al gazelor este net în favoarea României, respectiv de aproximativ 10-15 lei/MWh între prețurile practicate la nivel internațional – raportarea la bursa CEGH Viena – și cele de pe plan local. Amintim că în 2019 si 2020, gazele din import erau mai ieftine, în schimb pe piața din România prețul acestora a fost plafonat de către ANRE la 68 lei/MWh, pentru consumatorii casnici. Cotațiile internaționale au fost sub acest preț reglementat, motiv pentru care importurile au crescut substanțial.

S-a dovedit astfel că încercarea falsă de protecție a consumatorilor prin plafonarea prețului și obligativitatea celor doi mari producători (Romgaz și OMV Petrom) de a vinde 40% din producție la preț reglementat de către ANRE a avut consecințe negative asupra pieței. Chiar dacă în 2021 ne aflăm într-o piață complet liberalizată, efectele deciziilor administrative amintite mai sus continuă.

Gas Release Program a adus prețuri mai mici la achiziție din producția internă (o scădere cu 42% a prețului mediu în semestrul II 2020 față de semestrul II 2019), fără să se obțină prețuri mai mici la consumatorii casnici de gaze (3 milioane de consumatori casnici achită prețuri similare cu ceea ce achitau în semestrul II 2019), dar a adus o stimulare în această perioadă ca furnizorii să exporte gazele din producția locală pentru a obține prețuri mai mari.

Care sunt consecințele acestor măsuri? Atât în varianta în care România importă gaze naturale, cât și în varianta în care România exportă gaze naturale, marii câștigători sunt furnizorii și traderii de energie. Aceștia au cumpărat ieftin din Ungaria și au vândut scump în România (în 2019, 2020) și cumpără ieftin din România, dar vând scump în Ungaria, în 2021. Perdanții din această afacere sunt producătorii interni de gaze, care nu au libertate de mișcare în piață. În schimb, vânzând ieftin gazele din producția internă, producătorii sunt în imposibilitatea de a-și derula programele de investiții de care au atâta nevoie.

Drept consecință, producătorii locali sunt în dezavantaj, deoarece tendința din prezent constă în stimularea furnizorilor să exporte gazele produse la nivel local pentru a obține prețuri mai competitive pentru marfa vândută.

Alexandru Moldovan