Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin intermediul procurorilor de ședință care reprezintă Ministerul Public în diferite dosare din instanță, încearcă să anuleze dreptul Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) de a retrage căi de atac în dosarele unde această Secție are competență.
În concret, după înființarea SIIJ aceasta a preluat în gestiune dosarele de la celelalte unități de parchet erau investigați sau trimiși în judecată diverși magistrați. Potrivit legilor care reglementează activitatea SIIJ, Secția are competența de a decide dacă mai menține sau retrage căile de atac declarate inițial de celelate parchete, gen DNA, în dosarele care sunt în prezent de competența Secției.
După ce procurorul șef al SIIJ, Gheorghe Stan a decis să retragă apelul formulat de DNA împotriva sentințelor primite de cei din dosarul Hrebenciuc, se pare că la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte s-a pus problema identificării unei ”soluții” prin care să se elimine această posibilitate legală a SIIJ.
Astfel, luni, 20 mai, la Completul de 5 judecători, în dosarul în care este judecat pentru corupție procurorul Cătălin Ceort de la Parchetul General, într-o cauză instrumentată de DNA Ploiești, procurorul de ședință de la Parchetul General a cerut sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a textelor de lege care permit celor de la Secția de Investigare a Infracțiunilor în Justiție să retragă căile de atac.
În esență, procurorul de ședință a susținut că textul de lege care permite retragerea căilor de atac ar afecta statutul constituțional al procurorului și că renunțarea la un apel o poate face doar procurorul șef al unității care a declarat contestația și nu o secție de parchet care nu cunoaște conținutul dosarului.
Avocatul procurorului Ceort, Alice Drăghici a cerut respingerea excepției ca prematur formulată în condițiile în care la dosarul cauzei nu există un punct de vedere al Secției amintite referitoare la menținerea sau nu a căii de atac din acest dosar, deci excepția invocată nu are legătură cu cauza în sine.
De altfel și președinta completului de judecată, judecătoarea Mirela Popescu, i-a cerut în mod expres procurorului de ședință să precizeze care ar fi legătura cu cauza procurorului Ceort a excepției invocate, una din condițiile primordiale pentru sesizarea Curții Constituționale fiind ca excepția să aibe legătura cu dosarul în care se invocă.
Cristi Ciupercă