3.1 C
București
vineri, 3 decembrie 2021 - 6:45
No menu items!

MOTIVARE ZDROBITOARE ÎN “DOSARUL DIPI”. Argumentele Înaltei Curți demonstrează incompetența crasă a procurorului Florentina Mirică

spot_img
  • Diana Tache

Cum anulează ÎCCJ acuzația de abuz în serviciu

Astfel, prima dintre acuzațiile formulate de Florentina Mirică și anulate de instanță se referă la infracțiunea de abuz în serviciu și la cea de complicitate la abuz în serviciu, care, arată magistrații ÎCCJ, nu există sub forma niciunei laturi prevăzută de dreptul penal. Pentru că procurorul nu aduce nicio probă care să-i susțină alegațiile. 

Nicio probă administrată în cauză nu relevă temeinic, dincolo de orice dubiu rezonabil, că inculpaţii Nicolae Gheorghe şi Pavel Gabriel-Nicolae ar fi avut o „conivenţă infracţională” cu inculpatul Oprea Gabriel pentru achiziţionarea autoturismului (prin nerespectarea cadrului legal de achiziţionare a bunului).

În consecinţă, Înalta Curte reţine această primă concluzie privind lipsa tipicităţii obiective şi subiective a complicităţii la abuz în serviciu cu referire la cei doi inculpaţi, complicitate la abuzul în serviciu pretins a fi fost săvârşit de inculpatul Oprea Gabriel.

Înalta Curte apreciază ca nedovedită şi susţinerea acuzării în sensul că cei doi inculpaţi ar fi ştiut că achiziţionarea autoturismului respectiv s-ar fi făcut în considerarea utilizării ulterioare a acestuia de către inculpatul Oprea Gabriel.

În realitate, pentru motivele care au fost convingător expuse şi probate de către părţile responsabile civilmente (M.A.I. şi D.I.P.I.), prin menţionarea atât a împrejurării care a justificat achiziţionarea autoturismului, cât şi a cadrului legal, această opinie a acuzării este întemeiată pe evenimente ulterioare achiziţionării bunului”, se arată în motivarea ÎCCJ. 

În argumentația lor, cei trei judecători ai ÎCCJ invocă și Decizia 405/2016 a Curții Constituționale referitoare la abuzul în serviciu. 

“Înalta Curte – cu privire la invocarea de către acuzare a textelor de lege menţionate (de procuror – n.r.)  – constată că primele două texte de lege se referă la competenţele C.S.A.T., iar nu la atribuţiile de serviciu ale inculpaţilor, iar cu privire la cel de-al treilea text de lege se reţine chiar menţiunea din înscrisul depus la dosar de acuzare cu privire la legislaţia primară încălcată de autorul infracţiunii (pag.2) – ”…s-a încălcat şi principiul consacrat de art.4 alin.3 din Legea nr.500/2002….” – astfel că nu au fost identificate încălcări ale legislaţiei primare în exercitarea funcţiilor inculpaţilor trimişi în judecată pentru infracţiunea de abuz în serviciu (în participaţie penală autor-complice).”, subliniază judecătorii. 

Înalta Curte mai reţine că aceeaşi constatare a fost făcută chiar de procurorii DNA în ordonanţa de clasare din 18 mai 2020. 

Nicio probă pentru deturnarea de fonduri sau delapidare

Magistrații ÎCCJ anulează în continuare și acuzațiile de deturnare de fonduri formulate împotriva foștilor șefi ai DIPI de Florentina Mirică. 

Mai mult, Înalta Curte arată că nu a fost încălcată în niciun fel legea, iar pentru așa-zisele fapte invocate de procuror, cei acuzați ar fi riscat cel mult o amendă administrativă. 

Și mai grav este faptul că singurele probe din dosar sunt cele furnizate instanței de apărătorii inculpaților. 

Nicio probă / mijloc de probă nu este de natură să dovedească, dar nici să sugereze rezonabil că decizia inculpatului Nicolae Gheorghe (chestor de poliţie şi secretar de stat în cadrul D.I.P.I.) de a achiziţiona autoturismul Audi A8 a fost urmarea solicitării ministrului Gabriel Oprea, în sensul a se achiziţiona un autoturism care, ulterior, să fie folosit exclusiv de acesta. (…)Înalta Curte, în cursul coroborării probelor, a avut în vedere că, potrivit art.103 alin.2 şi art.396 alin.2 C.pr.pen., o condiţie obligatorie pentru pronunţarea unei hotărâri de condamnare este existenţa unui material probator care să înlăture orice dubiu rezonabil, orice concluzie a instanţei (atât cu privire la situaţia de fapt, la vinovăţia inculpaţilor, cât şi la împrejurările în care au fost săvârşite faptele) nefiind posibilă decât pe baza probelor / mijloacelor de probă existente la dosar. (…)Înalta Curte menţionează că principalele mijloace de probă sunt chiar înscrisurile întocmite ori rezoluţionate de către inculpaţi.”, arată judecătorii

Magistrații iau din nou în considerea ordonanța de clasare a DNA, dispusă într-unul dintre dosarele disjunse pentru infracțiunea de delapidare. 

“(…)Nici latura subiectivă a infracţiunii de delapidare nu putem considera că este realizată, întrucât intenţia directă presupune atât prevederea cât şi urmarea rezultatelor faptelor, or inculpatul nu a urmărit şi nici nu şi-a însuşit suma de 44.833,44 lei, aceasta fiind folosită în interesul instituţiei al cărei angajat era.

Astfel, în condiţiile în care nu s-a dovedit că în patrimoniul D.I.P.I. s-a înregistrat o pagubă (în cauză nu există constituire de parte civilă şi nici nu au fost dispuse măsuri asigurătorii pentru asigurarea recuperării prejudiciului) nu se poate susţine că prin acţiunile inculpaţilor, a fost afectat prestigiul instituţiei ori s-a produs tulburarea bunului mers al unităţii, nefiind îndeplinită condiţia rezultatului specific al infracţiunii de delapidare.

Aşa cum am mai arătat, existenţa unor abateri, nereguli cu privire la modul de utilizare a fondurilor operative se pot circumscrie, eventual, unei răspunderi materiale, disciplinare şi nu unei răspunderi penale întrucât modul de desfăşurare a acţiunilor inculpaţilor şi urmările acestor acţiuni, aşa cum au fost reţinute în rechizitoriu, în sfera ilicitului penal”, reține Înalte Curte.

Nu există prejudiciu

În final, magistrații ÎCCJ constată că nu există niciun prejudiciu, iar autoturismul Audi A8 pe care procurorul Florentina Mirică i-a acuzat pe șefii DIPI că l-ar fi cumpărat în înțelegere cu Gabriel Oprea pentru a fi utilizat de acesta din urmă este în continuare în patrimoniul DIPI și este folosit în activitățile acestei instituții. 

Înalta Curte va respinge acţiunea civilă exercitată de Ministerul Finanţelor Publice având în vedere că suma de 410.000 lei reprezintă preţul autoturismului; or, din înscrisurile depuse la dosar de către părţile responsabile civilmente (M.A.I. şi D.I.P.I.) rezultă că autoturismul a fost permanent, şi se află şi în prezent, în dotarea M.A.I. – D.G.P.I., ca mijloc fix şi este utilizat în activităţile unităţii, fiind depuse şi fişele mijlocului fix.

De altfel, admiterea acţiunii civile exercitată de Ministerul Finanţelor Publice, concomitent cu realitatea constând în includerea autoturismului în patrimoniul M.A.I. – D.I.P.I./D.G.P.I., de la data achiziţionării şi până în prezent, ar echivala cu ignorarea unei situaţii de fapt şi de drept referitoare la bunul respectiv.

Ca o consecinţă, potrivit art.404 alin.4 lit. c din C.pr.pen., urmează a se dispune ridicarea măsurilor asigurătorii dispuse în cursul urmăririi penale prin ordonanţele procurorului”, conchid judecătorii ÎCCJ.