Primăria Municipiului București (PMB) pregătește o licitație pentru servicii de deratizare și de combatere a țânțarilor, cu o valoare estimată de 46 de milioane de lei, fără TVA. Modul în care este formulat caietul de sarcini, cu termeni evazivi și restricții nelegale, dar și istoricul atriburii acestor servicii în Capitală arată că se pregătește o atribuire cu dedicație.
De altfel, este pentru prima dată în ultimii 20 de ani când aceste servicii vor fi scoase la licitație. În tot acest interval, monopolul pentru dezinfecție, dezinsecție și deratizare a aparținut companiei 3D România. Din 1996 până în decembrie 2015, contractul cu 3D România a fost modificat sau prelungit de municipalitate prin 7 acte adiționale, de fiecare dată prin atribuire directă. Atribuit pe 10 ani, printr-un H.G. de către guvernul Văcăroiu, contractul a fost prelungit an de an prin hotărâri de consiliu local.
În acest interval, 3D România a încasat peste 400 de milioane lei. Media pentru ultimii șase ani a fost de 30 de milioane de lei pe an.
La începutul acestui an, Primăria a încercat să facă o nouă atribuire în regim de urgență, tot cu dedicație pentru 3D și invocând o iminența unor infestări cu West Nile și Zika. PMB s-a repliat în urma lămuririlor trimise de Ministerul Sănătății.
Astfel, la sfârșitul lunii aprilie, PMB a publicat caietul de sarcini pentru o licitație deschisă.
În locul unei licitații cu adevarat bine organizate, prima de după 1989 în acest domeniu, PMB propane un amalgam de neclarități care, la prima vedere, ar putea fi puse pe seama grabei sau neprofesialismului. Toate datele arată că necontinuarea atribuirii fără licitație încurcă grupuri de interese bine înșurubate în acest tip de afaceri.
Prezența în caietul de sarcini a multor neclarități și ”șopârle” s-ar putea explica prin intenția de a anula licitația și a se reveni la posibilitatea unei noi atribuiri directe.
De asemenea, este relevant că PMB așteaptă la licitație și companii care activează în domeniul salubrității, adică un alt profil față de dezinsecție-dezinfecție-deratizare. Domeniul salubrității din România este unul grav afectat de evaziune fiscală și corupție.
Problemele legate de caietul de sarcini rezultă din clarificările cerute de către reprezentanții mai multor companii din domeniu, însă sunt cel mai concret structurate în contestația depusă de firma Coral Impex SRL la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, pe data de 3 mai, document disponibil pe site-ul PMB.
Ca urmare a acestei contestații, Consiliul a decis, pe data de 5 mai, suspendarea procedurii de atribuire.
În documentația inițială, se arată că termenul limită de depunere a ofertelor urma să fie 8 iunie, valoarea estimată a contractului este 46.049.329 lei, iar durata contractului este de 18 luni.
Pe fond, contestația pe care s-a bazat decizia de suspendare a procedurii de atribuire a avut la bază câteva argumente majore:
- Autoritatea contractantă cere o garanție de bună conduită de 1% din valoarea estimată, dar nu mai mult de 100.000 de euro. PMB aplică ilegal și eronat pragul din OUG 34/20006, pentru că acest prag se referă la contracte de lucrări. Or, Fișa de date și Anunțul de participare precizează că tipul contractului este de ”servicii”. În cazul contractelor de servicii, OUG 34/2006 impune că garanția este 1% din valoarea estimată, dar nu mai mult de 25.000 de euro. În practică, impunerea unui prag de 100.000 de euro în locul celui de 25.000 de euro este ilegală.
- În Anunțul de participare și în Fișa de date, PMB arată că garanția de bună execuție este de 10% din prețul contractului fără TVA, iar aceasta trebuie constituită în termen de zece zile de la data semnării și înregistrării contractului. În schimb, în Contractul de prestare a serviciului public de salubrizare, se arată că garanția de bună execuție este de 7% din prețul contractului fără TVA! Raportat la perioada dintre data atribuirii contractului și data încetării acestuia, valoarea garanției de bună execuție este considerată, de către contestatar, disproporționată, pentru că ambele date sunt incerte. Contractul urmează a se derula pe durata a două programe unitare în perioadele martie-decembrie, aferente anilor 2016 și 2017. Cel puțin trei luni din 2016 sunt compromise din punctul de vedere al aplicării contractului. Valoarea contractului este dată de durata efectivă a lucrărilor, iar aceasta nu va fi cunoscută în termen de 10 zile de la semnarea contractului. În plus, autoritatea contractantă și-a rezervat dreptul de a înceta contractul oricând după semnarea sa. Astfel, garanția de bună execuție ar trebui constituită potrivit HG 925/2006, prin rețineri succesive de facturi.
- În Anunțul de participare și în Fișa de date, PMB cere ca ofertanții să demonstreze c ă au disponibilități în valoare de 6,97 milioane de lei fără TVA, pentru trei luni de derulare a contractului. Aceasta este considerată o cerință restrictivă impusă cu aplicarea eronată a unui ordin ANRMAP din 2011, care se referă la achiziții de lucrări, nu de servicii. De asemenea, ordinul impune ca dovada disponibilităților financiare să se facă la momentul semnării contractului. PMB nu precizează că această obligație se impune la momentul semnării contractului, inducând ideea că se aplică de la momentul depunerii ofertelor. Potrivit HG 690/1995, Consiliul Local este obligat să asigure fondurile de deratizare și dezinsecție din veniturile proprii, iar executarea contractului este monitorizată permanent de o comisie din care fac parte reprezentanți ai Ministerelor Sănătății, Agriculturii, Dezvoltării și Mediului. Astfel, cerința ca un agent economic privat să asigure finanțarea este nefundamentată. Perioada de trei luni este considerată prea mare în raport cu termenele de plată, iar contractul este complet asimetric în ceea ce privește penalitățile datorate în cazul neexecutării obligațiilor.
- Documentele achiziției nu sunt corelate și specificate clar, astfel încât lasă loc pentru interpretări subiective. Astfel, în Anunțul de participare și în Fișa de date se prevede necesitatea unui sistem informatic care va permite achizitorului să verifice în permanență modul de punere în aplicare a programului de prestație. Caietul de sarcini se referă la un ”sistem informatic performant pentru coordonarea eficientă a prestării activităților de deratizare și combatere țânțari”, la asigurarea unui ”dispecerat permanent” și la dezvoltarea unei bănci de date cu configurare în Sistem Informatic Geografic. Această bancă de date ar urma să fie actualizată permanent de operator, care nu ar putea să o folosească în alte scopuri. Aceste cerințe sunt considerate a fi disproporționate și irelevante, în raport cu legislația ANRMAP. De asemenea, termenul ”performant” introduce un element subiectiv și nedeterminat cu exactitate.
- Anunțul de participare și Fișa de date precizează că ofertantul trebuie să facă dovada că dispune de minim 162 de agenți DDD calificați. Caietul de sarcini cere minim 170 de agenți.
- Autoritatea contractantă cere ca ofertantul să aibă angajat un ”manager de contract”, care să dețină o ”certificare în domeniul managementului de contract, certificare eliberată de o instituție recunoscută la nivel național/internațional sau echivalent”. Această cerință este nelegală, pentru că restricționează participarea la procedura de atribuire, iar în Nomenclatorul ocupațiilor nu există o asemenea poziție. De asemenea, certificarea în domeniul managementului poate fi obținută după cursuri care pot dura între 8 și 24 de ore, ceea ce nu echivalează cu gestionarea unui contract similar cu cel care face obiectul procedurii.
- Formularul de ofertă conține trei variante diferite de ofertare – ”suma de”, ”tarif de” și ”tarif mediu de”, ceea ce ar putea împiedica o analiză comparativă clară între ofertanți. Contestația solicită precizarea unei singure valori ofertante raportat la tarif unitar/mp și determinarea prețurilor unitere pe fiecare obiectiv, prin contract. De asemenea, se cere precizarea suprafețelor și a numărului exact de treceri, pentru că unele prevederi din caietul de sarcini și din contractul de servicii sunt omise. În caietul de sarcini, se arată că suprafața spațiilor deschise pentru combaterea țânțarilor este de 273.000 ha, iar în studiul de oportunitate pentru delegarea prin concesiune a serviciilor de tip DDD apare suprafața de 23.800 ha (de 11 ori mai mică).
- Primăria cere ca terțul care asigură susținerea financiară a cifrei de afaceri pentru ofertanți să facă și dovada funcționării specifice pe același cod CAEN, ceea ce contravine OUG 34/2006 și instrucțiunilor ANRMAP.
- Contestația cere refacerea documentației de atribuire și a duratei contractuale, pentru că durata acestuia și valoarea estimată totală sunt raportate la 18 luni, calculate aferent perioadelor martie-noiembrie ale fiecărui an. Emiterea ordinului de începere a executării serviciilor nu poate fi dispusă înainte de august 2016, deci perioada martie-iulie 2016 nu poate fi avută în vedere nici raportat la valoarea estimată totală a contractului, nici la durata de 18 luni.
- Contestația cere eliminarea indicatorilor de performanță, care nu au bază legală. În plus, contractul de prestări prevede ”menținerea gradului de contaminare la nivelul municipiului București de 92%, încadrându-se în valoarea atinsă și în 2015”. Însă, acest grad putea fi atins doar dacă derularea contractului ar fi început în martie 2016, când apar factorii care multiplică acest grad de contaminare.
În dialogul cu entitățile interesate, Primăria a răspuns la o parte din aceste probleme – uneori la obiect, alteori alambicat și evaziv. Impresia generală, după cum rezultă și din argumentele contestației, este a unui caiet de sarcini neclar, încâlcit, realizat astfel în mod intenționat, pentru a da naștere la interpretări convenabile și eventual pentru se obține anularea sau amânarea licitației și evident, pentru a se invoca ulterior o urgență și o atribuire directă.
De exemplu, Primăria subliniază că, prin cele 18 luni, se înțeleg două campanii distinct de câte nouă luni pentru fiecare an calendaristic, de regulă martie-noiembrie, fără să se refere la imposibilitatea practică de a o pune în aplicare (nu este posibilă dezinsecția în decembrie-februarie). De asemenea, Primăria afirmă că sunt necesari 162 de agenți DDD, nu 170, iar garanția de bună execuție este de 10%, nu de 7%, fără a explica însă de ce a introdus prevederi care se contrazic reciproc.
Tiberiu Szabo