11.4 C
București
duminică, 24 octombrie 2021 - 22:43

EXCLUSIV. Primăria Capitalei pregătește un „tun” în cazul salubrizării Bucureștiului, încălcând o Hotărâre de Guvern

spot_img

Primăria Capitalei se pregătește să dea un nou tun în cazul operațiunilor de dezinsecție și deratizare în București, după expirarea controversatului contract derulat timp de 20 de ani, ignorând toate controalele Curții de Conturi din ultimii ani, în urma cărora au fost raportate importante prejudicii. Noul contract ar putea fi dat fostului operator de igienizare, în baza unui caiet de sarcini elaborat cu dedicație, printr-o procedură de atribuire în regim de urgență.

Contractul cu societatea 3D România – care a deținut monopolul, în București și Ilfov, pe acest segment, timp de 20 de ani – a expirat, în decembrie, iar primarul general interimar, liberalul Răzvan Sava, a propus încheierea unui nou contract, în mod ilegal. Dincolo de justificarea absurdă a atribuirii directe, în care edilul a invocat motive de „maximă urgență”, precum o iminentă epidemie de Zika în capitala României, Municipalitatea ignoră total o Hotărâre de Guvern care obligă Primăria Capitalei să încheie contract printr-o licitație publică.

Un HG bate orice hotărâre a CGMB

Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a adoptat, în ședința din 29 februarie 2016, propunerea primarului general Răzvan Sava pentru acordarea directă a unui nou contract de dezinsecție, dezinfecție și deratizare. Ceea ce ignoră primarul interimar, dar și directorii din Primăria Capitalei care au contrasemnat proiectul este faptul că hotărârea de consiliu nu poate prima unui act normativ în vigoare. Prin urmare, adoptarea ei și atribuirea directă a unui astfel de contract este ilegală.

Astfel, Hotărârea de Guvern nr. 690/1995 privind unele măsuri de igienizare a Municipiului București și a unor localități din Ilfov prevede, la art.4, alin1. : “acțiunea de igienizare, deratizare și dezinsecție se va realiza de către un antreprenor unic desemnat prin LICITAȚIE organizată, în conformitate cu Legea 83/1994, de către Consiliul local al Municipiului București”.

Expunere de motive făcută pe genunchi

Pentru a acoperi încălcarea legii, Răzvan Sava invocă acum „starea de urgență”. Aceasta este motivată prin faptul că municipiul București este considerat „teritoriu de risc privind infestarea cu virusul West Nile, transmis de țânțari”. „Nu trebuie omis nici faptul că în data de 3 februarie 2016, mass-media a semnalat existența unui caz de infestare cu virusul Zika în România, virus transmis de țânțar”, mai arată, în mod repetitiv, Răzvan Sava, în proiectul de hotărâre de consiliu. Argumentul invocat de edil nu are niciun fel de suport în realitate, în condițiile în care, chiar în ziua de 3 februarie 2016, la scurt timp după publicarea acestei informații în presă, prefectul și medicii specialiști din Brașov – unde ar fi existat suspiciunile de contaminare în cazul unor bărbați întorși dintr-o vacanță din Republica Dominicană – au infirmat cu vehemență informația.

Pentru a fi mai convingător, Răzvan Sava a atașat proiectului său și o solicitare transmisă de Victor Dan Eugen Strâmbu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, care cere revizuirea planului Primăriei Capitalei de combatere a țânțarilor din specia Aedes albopictus – despre care afirmă că ar fi „vectori pentru transmiterea virusului Zika”. Afirmația secretarului de stat este contrazisă însă de raportul Centrului de Prevenire și Control al Bolilor, din cadrul Departamentului Sanătății al SUA, care arată că nu Aedes albopictus transmite virusul Zika, ci Aedes aegypti.

Secretarul de stat este însă precaut și revine cu explicații: recomandă „intensificarea măsurilor de desțânțărire” nu doar în parcuri, în zona lacurilor sau la depozitele de anvelope, ci și „în jurul celor două mari spitale de boli infecțioase din București (Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș și Spitalul Clinic dr. Victor Babeș), în care există posibilitatea internării cazurilor suspecte de infecție Zika din import, pentru a preveni răspândirea virusului în populația de țânțari autohtoni”. Cu alte cuvinte, țânțarii autohtoni trebuie împiedicați să înțepe vreun bolnav infestat cu Zika în America de Sud sau în America Centrală, ca să nu se contamineze și să nu răspândească astfel temutul virus prin București.

În același proiect de hotărâre, primarul interimar a mai susținut că populația Capitalei este acum în pericol, pentru că activitățile de dezinsecție, dezinfecție și deratizare trebuie asigurate fără întrerupere. Lucru imposibil în acest moment câtă vreme contractul încheiat pe 14 iunie 1996 și prelungit prin acte adiționale cu firma 3D România a expirat pe 11 decembrie anul trecut, adică, acum aproape trei luni. Nimeni nu și-a pus însă, până acum, problema pregătirii și organizării unei licitații, pe motiv că este necesară pentru asta „delegarea de gestiune a serviciului”, fapt prevăzut de modificările legislative din ultimii ani. Pentru delegarea serviciului, care se va face tot către o firmă privată, după cum reiese din Raportul de specialitate  al direcțiilor din primărie, CGMB are nevoie de timp. Mai exact, de cel puțin un an și jumătate, după calculele responsabililor Municipalității. Perioadă în care, în opinia acestora, contractul de dezinsecție, dezinfecție și deratizare, ar trebui atribuit, în orice condiții, chiar și ilegal.

Caiet de sarcini „cu dedicație”

Mai grav, noul caiet de sarcini și studiul de oportunitate care au stat la baza acestuia este – susțin surse din cadrul municipalității – întocmit în așa fel încât nou contract să poată fi atribuit tot societății 3D România, singura care ar îndeplini citeriile prevăzute. Astfel, potrivit studiului aflat în dezbatere publică pe site-ul municipalității, „operatorul care va presta acest serviciu trebuie să aibă 326 agenți DDD (deratizare, dezinsecție, dezinfecție) structurați în echipe de 4 persoane și mai multe dotări printre care:

– 40 aparate portabile generatoare de ceață;

– 120 nebulizoare;

– 60 autovehicule pentru deplasarea echipelor;

– 19 utilaje de mare capacitate generatoare de ceață rece;

– 20 utilaje de mare capacitate generatoare de ceață caldă;

– 19 autoutilitare cu ataș, cu 5 locuri;

– 20 autoutilitare cu atas Termofogger etc”.

Doar pentru achiziționarea acestor utilaje – de care 3D România dispune deja – o eventuală firmă concurentă ar avea nevoie de o investiție de aproximativ 9,6 milioane lei.

Pentru serviciile care vizează domeniul privat, fie se va încheia un contract cu acest operator și personele fizice/juridice, fie municipalitatea va stabili o taxă.

Prejudiciile găsite an de an de Curtea Conturi

În cei 20 de ani de contract cu Primăria Capitalei, 3D România a încasat milioane de euro anual. Mare parte din aceste sume au reprezentat însă, potrivit rapoartelor Curții de Conturi, plăți nejustificate, fără acoperire ori sume achitate de la bugetul PMB firmei 3D România pentru activități de dezinfecție, dezinsecție și deratizare la firme private și regii autonome și pe care municipalitatea ar fi trebuit să le recupereze. Nu a făcut-o însă. Astfel, doar în raportul pentru 2014, Curtea de Conturi menționează la capitolul “abateri” “suportarea pe cheltuielile bugetului local a sumei de 11.947.000 lei, prin plata contravalorii serviciilor de dezinsecție (combatere a țânțarilor) și de deratizare prestate societăților comerciale cu capital privat și regiilor autonome de pe raza administrativ-teritorială a Municipiului București, fără ca ulterior să se recupereze de la acestea contravaloarea serviciilor publice prestate”. Suma reprezintă mai mult de 25% din valoarea totală a contractului de 8,4 milioane de euro, încheiat în 2014 de primărie cu 3D România.

Astfel de nereguli au fost sesizate însă de Curtea de Conturi și în anii anteriori, fie legate direct de bugetul municipalității, fie de bugetele unor instituții subordonate, precum Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement.

Spre exemplu, în raportul pentru 2013, Curtea de Conturi notează, tot la capitolul “abateri”: “Suportarea din bugetul local a sumei estimate de 13.764.000 de lei, prin acceptarea la plată a contravalorii serviciilor de combatere a țânțarilor și de deratizare, prestate societăților comerciale cu capital privat și regiilor autonome de pe raza administrativ-teritorială a Municipiului București”. Suma – raportată de inspectori drept prejudiciu nerecuperat – reprezintă aproape jumătate din totalul plătit de la buget către 3D România.

În raportul pentru 2012, suma este chiar mai mare – depășește 15 milioane de lei. Iar metoda folosită de funcționarii Primăriei Capitalei în relația cu 3D România este aceeași: “Suportarea  din bugetul local a sumei estimate de 15.124 mii lei prin acceptarea la plată a unor facturi ce cuprind contravaloarea serviciilor de combatere a țânțarilor și de deratizare prestate societăţilor comerciale cu capital privat, regiilor autonome și instituțiilor publice”.

În total, din 1996 până la expirare, contractul cu 3D România a fost modificat/prelungit de municipalitate prin 7 acte adiționale:

– Act aditional nr.1: A fost încheiat pe 25.02.1999, iar planul de igienizare a fost reconfigurat astfel că durata aplicarii tratamentelor de șoc a crescut de la  21 de luni la 33 de luni.

– Act aditional nr.2: A fost incheiat pe 16.02.2000 și prevede continuarea prestațiilor de deratizare la obiective, în mod diferențiat, în funcție de gradul de contaminare, precum și intensificarea tratamentelor de combatere a țânțarilor.  

– Actul aditional nr.3: A fost încheiat pe 03.03.2005 și prevede că, începând din 2005, volumul tratamentelor generale de deratizare va scădea, astfel încât să se mențină eficacitatea de ansamblu a tratamentelor constatată în 2004, iar tratamentele de combatere a țânțarilor vor fi intensificate.

– Actul adițional nr.4: A fost încheiat pe 11.04.2006 și prevede că tratamentele de deratizare se vor menține la nivelul anului 2005, conform actului adițional nr. 3 și vor fi completate cu intervenții zonale/punctuale unde este cazul pentru menținerea gradului de decontaminare stabilit. Se intensifică tratamentele de combatere a țânțarilor și se introduc tratamentele antilarvare la maluri de lac.

– Actul Aditional nr. 5: A fost  încheiat pe 6.04.2007 și prevede transformarea tarifelor inițiale raportate în ECU în RON.

– Actul Aditional nr. 6: A fost încheiat pe 17.11.2009 și prevede reconfigurarea planului de igienizare în sensul că au fost extinse tratamentele de deratizare  cu două treceri generale / an la obiectivele case-vile, iar etapa de intreținere intensificată a fost modificată de la 120 de luni la 170 de luni de campanie efectivă.

– Actul Adițional nr. 7: A fost încheiat pe 15.05.2013 și prevede completarea Planului de Igienizare cu următoarele obiective: canalizație subterană aparținând rețelei metropolitane de fibră optică a municipiului București și canalizație subterană aparținând rețelei de semaforizare a municipiului București.

Din 1996  până în decembrie 2015, 3D România a încasat peste 400 de milioane lei (aproximativ 90 de milioane de euro). Mai exact, în perioada 1996-2009 s-au plătit 240 milioane lei (aprox. 53,7 milioane de euro), iar în ultimii 6 ani, aproximativ 30 de milioane de lei pe an (peste 6,7 milioane de euro).

Astfel, în 2013 pentru combaterea țânțarilor s-au cheltuit aproximativ 17 milioane lei (3,8 milioane de euro), iar pentru deratizare 12,6 milioane lei (peste 2,8 milioane de euro). În 2014 s-au plătit 37,5 milioane lei (peste 8,4 milioane de euro), iar în 2015 – 26,6 milioane lei (aproape 6 milioane de euro).

Inspectorii Curții de Conturi mai menționează că aproximativ 600 de facturi emise de 3D România către municipalitate au fost oprite de la plată, sumele ce urmau să intre în conturile firmei care a deținut, timp de 20 de ani, monopolul pe deratizare fiind nejustificate. Cu toate acestea, surse din cadrul municipalității, au precizat că, cel puțin o parte dintre ele, au fost achitate.

Primăria Capitalei: Toate deciziile Curții de Conturi sunt contestate în instanță

Într-un răspuns transmis la solicitarea Sursa Zilei, responsabilii Primăriei Capitalei admit că nici măcar nu s-au preocupat să respecte recomandările și deciziile Curții de Conturi și să pună capăt jafului din bani publici arătat de inspectori. Ba, mai mult, au atacat în instanță toate documentele emise de instituția de audit.

În documentul lung și repetitiv trimis, reprezentanții PMB justifică din nou prin argumentele din Raportul de specialitate aplicarea OUG 34/2006, și nu a Legii 101/2006 și a HG nr. 690/1995.

PMB mai afirmă că se află în imposibilitatea practică de a organiza delegarea de gestiune a serviciului de salubrizare, invocând întârzieri ale Consiliului General de a aproba strategiile, modificările legislative, elemente birocratice sau reluarea unei licitații pentru alegerea consultantului.

VEZI AICI RĂSPUNSUL PRIMĂRIEI CAPITALEI

 

Raluca Dan
Vlad Bârleanu