CU PROBE. Instanța a confirmat acuzațiile procurorului Moraru Iorga în cazul lui Nelu Iordache. Motivele condamnării uriașe, după aproape 5 ani de judecată

Aproape 4 ani și 8 luni. Atât a durat, doar pe fond, procesul în urma căruia Nelu Iordache, supranumit cândva “Regele asfaltului”, a fost condamnat, vineri, pe 22 decembrie, la 6 ani și 3 luni de închisoare cu executare. Decizia nu este definitivă, dar, prin ea, Tribunalul București a confirmat probele procurorului Mihaiela Moraru Iorga.

E drept, hotărârea vine târziu. Între timp, Mihaiela Moraru Iorga a fost îndepărtată din DNA, dar aduce o importantă victorie în instanță Direcției condusă de Laura Codruța Kovesi, prin care întrerupe un șir interminabil de achitări: doar într-o singură zi – miercuri, pe 20 decembrie- DNA a încasat 10 achitări, în dosare așa-zis importante.

Și în cazul lui Nelu Iordache, Tribunalul București  a fost nevoit să schimbe încadrarea faptelor, pentru că, de la trimiterea acestuia în judecată și până la condamnarea sa, a intrat în vigoare și a început să se aplice noul Cod penal. Mai mult, în cazul unora dintre faptele de care Iordache era acuzat a intervenit prescripția sau înțelegerile (medierea) între el și companii care inițial reclamau prejudicii (inclusiv Romstrade) și care și-au retras acțiunile civile. Dar, în ciuda trenării procesului și a faptului că, în alte cauze, Nelu Iordache a colaborat sau a încercat să colaboreze cu DNA, Tribunalul București a confirmat acuzațiile din dosarul instrumentat de procurorul Moraru Iorga.

Astfel, Nelu Iordache a primit 3 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, un an pentru utilizare cu rea-credinţă a creditului societăţii în formă continuată, 3 ani şi 3 luni pentru delapidare în formă continuată, un an pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, 3 ani pentru înşelăciune (parte civilă Banca Comercială Română SA).

Pedepsele au fost contopite, iar la pedeapsa cea mai grea, de 3 ani şi 3 luni închisoare, a fost adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse, rezultând o condamnare de 6 ani şi 3 luni închisoare, din care se va scădea perioada reţinerii, arestării preventive şi arestului la domiciliu (1 decembrie 2012 – 25 august 2014).

VEDEȚI AICI MINUTA DECIZIEI TRIBUNALULUI BUCUREȘTI

În acest dosar, Nelu Iordache a fost arestat pe 1 decembrie 2012 și trimis în judecată pe 29 aprilie 2013, sub acuzațiile de schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor europene, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (61 de acte materiale), utilizarea cu rea-credinţă a creditului societăţii, în formă continuată (trei acte materiale), delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (136 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (20 acte materiale de instigare şi şapte de autorat), fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (35 de acte materiale, din care 20 de acte materiale de autorat şi 15 acte materiale de instigare), două infracţiuni de spălare de bani, în formă continuată, două infracţiuni de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, dintre care una în formă continuată.

Concret, “Regele asfaltului” a fost acuzat că a schimbat ilegal destinaţia sumei de peste 31,5 milioane lei, reprezentând o parte din avansul încasat de la CNADNR pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor la primul tronson din autostrada Nădlac – Arad (aproximativ 22,3 km), lucrarea fiind finanţată în proporţie de 85% din fondul de coeziune al UE.

Romstrade SRL era lider al Asocierii Romstrade SRL – Monteadriano Engenharia E Construcao SA – SC Donrep Construct SRL, care a încheiat contractul cu CNADNR. Suma de 31.519.960 lei încasată de la CNADNR SA a fost utilizată în realitate pentru achitarea unor datorii restante ale societăţii Romstrade SRL, pentru a susţine societăţile din grupul de firme pe care Nelu Iordache le controla în mod direct sau prin interpuși, precum şi în scop personal, după retragerea unor sume în numerar.

Concret, banii destinaţi construcţiei primului tronson de autostradă au fost folosiţi în alte scopuri: pentru achitarea unor datorii în valoare de peste 9,7 milioane lei ale societăţilor în care Iordache era direct interesat, între care o companie de transport aerian, plăţi făcute în baza unor contracte ce nu au legătură cu derularea contractului pentru autostradă. În acest sens, el i-a determinat pe unii salariaţi ai Romstrade să falsifice mai multe facturi emise de furnizori, astfel încât să reiasă că plăţile erau aferente lucrărilor la autostrada Nădlac – Arad. De asemenea, s-a constatat retragerea în numerar a sumei de aproape 9,9 milioane lei cu scopul declarat al achiziţiei de terenuri, în baza unor antecontracte de vânzare-cumpărare fictive în numele Romstrade.

Pentru a crea o aparenţă de legalitate a retragerilor, Iordache a semnat 7 dintre aceste contracte, iar în ceea ce priveşte alte 20 de operaţiuni comerciale ce nu au legătură cu proiectul construirii autostrăzii, el i-a instigat pe unii angajaţi ai firmei să falsifice documente justificative.

Banii au fost utilizați şi pentru rambursarea de dobânzi şi comisioane restante totalizând peste 2 milioane lei aferente unui contract de credit, dar şi cu titlu de onorariu notar public, taxă de carte funciară şi impozit aferente achiziţionării unui teren în comuna Adunaţii Copăceni, precum şi pentru materiale, lucrări şi servicii de consultanţă şi transport necesare proiectului de construcţie a unui complex în comuna Adunaţii Copăceni, toate aceste plăţi neavând legătură cu proiectul de construcţie a autostrăzii.

“Pentru a disimula adevărata provenienţă a banilor, şi anume avansul încasat de la CNDNR SA, şi pentru a-i folosi în interes propriu şi al societăţilor în care era interesat, Nelu Iordache a trecut aceşti bani, pe bază de facturi ce atestau operaţiuni fictive, prin anumite firme. Apoi banii s-au întors cu explicaţia ‘plată eronată’ sau ‘plată nedatorată’ în contul SC Romstrade SRL deschis la o altă bancă decât cea prin care se derulau operaţiunile de plăţi aferente contractului pentru construirea autostrăzii. Suma ce a făcut obiectul operaţiunilor de spălare a banilor este de 25.000.000 lei. Consecinţa directă a schimbării de către firmă a destinaţiei fondurilor din avansul încasat pentru realizarea autostrăzii Nădlac – Arad o constituie nerealizarea proiectului şi suspendarea plăţilor de către Comisia Europeană”, se arăta în rechizitoriul semnat de Mihaiela Moraru Iorga.

În cauză, s-a mai reţinut că, pentru a îndeplini condiţiile de participare la licitaţia organizată de CNADNR, societatea avea nevoie de susţinerea celor doi asociaţi – firma Monteadriano şi SC Donrep Construct SRL. În acest scop, Nelu Iordache i-a indus în eroare pe reprezentanţii celor două societăţi cu privire la modalitatea în care a asigurat finanţarea proiectului, ascunzându-le faptul că a încheiat un contract de finanţare cu BCR şi a cesionat toate veniturile asocierii fără acordul lor.

“Astfel, sumele cuvenite nu au mai fost virate în conturile asociaţilor. Pentru a justifica acest lucru, inculpatul s-a prevalat de secretul bancar şi a invocat presupusul refuz al BCR de a le efectua plăţi în lipsa unor scrisori de garanţie emise în formatul şi condiţiile stabilite de bancă despre care susţinea că le respingea toate scrisorile de garanţie. Pentru realizarea lucrărilor contractate, inculpatul Iordache, în calitate de administrator al SC Romstrade SRL, a semnat cu BCR un contract de facilitate de credit în baza căruia s-a obligat să direcţioneze toate încasările rezultate din contractele atribuite în urma licitaţiei privind proiectul Coridorul IV – Tronsonul Nădlac – Arad prin conturile deschise la BCR şi să cedeze în favoarea băncii toate drepturile de încasare ce provin din contragaranţiile emise de către partenerii de asociere. Pentru a obţine încheierea acestui contract, inculpatul, prin utilizarea unor documente false, i-a indus în eroare pe reprezentanţii BCR cu privire la faptul că este împuternicit de ‘Membrii AGA’ să semneze cu banca contractul de creditare”, mai explica procurorul.

Fraudarea BCR s-a realizat prin prezentarea la plată a unor facturi şi centralizatoare de plată fictive, a unor contracte de vânzare-cumpărare terenuri cu semnături false, a unor hotărâri ale Adunării Generale a Asociaţilor cu semnături falsificate, prin utilizarea frauduloasă a facilităţii de creditare pe documente de livrare.

De asemenea, în perioada iunie 2011 – noiembrie 2012, în calitate de administrator al Romstrade, Nelu Iordache şi-a însuşit în mod nelegal suma de aproximativ 80 milioane lei, semnând pentru crearea unei aparenţe de legalitate, personal sau prin împuternicit, un număr de 136 de dispoziţii de plată potrivit cărora ridicările de numerar constituie avans pentru achiziţia de terenuri.

Anchetatorul menționa că o parte din aceşti bani (9,9 milioane lei) proveneau din avansul obţinut de SC Romstrade SRL prin contractul de construire a autostrăzii Nădlac – Arad).

R.D.

NICIUN COMENTARIU