24.8 C
București
miercuri, 22 mai 2024 - 20:18
No menu items!

Prognoză UniCredit: Creștere a PIB de 2,7% și deficit de 6,3% în 2024. Când este probabil să crească impozitele

spot_img

Economia României ar putea creşte cu 2,7% în 2024 şi cu 1,9% în 2025, iar Guvernul va aștepta să treacă anul electoral pentru a înăspri politica fiscală, potrivit unui raport de analiză macroeconomică şi strategie al UniCredit Bank, citat de Agerpres.

”Estimăm că economia României va creşte cu 2,7% în 2024 şi cu 1,9% în 2025, Guvernul înăsprind politica fiscală abia după alegerile din 2024. Anul acesta, principalul motor de creştere va fi cererea internă, exporturile urmând să joace un rol mai important în 2025. Este probabil ca inflaţia să nu atingă ţinta în 2024-2025, iar BNR să reducă rata dobânzii de politică monetară la 6% în 2024 şi 4,5% în 2025, în ciuda faptului că impozitele vor creşte anul viitor pentru a reduce deficitul bugetar. Estimăm mutarea cursului EUR-RON în intervalul 5,00-5,10 abia în anul 2025”, se afirmă în raport.

Alte concluzii ale documentului:

  • Coaliţia de guvernare formată din Partidul Social Democrat şi Partidul Naţional Liberal speră ca actualii primari şi membri ai consiliilor locale şi judeţene, motivaţi de perspectiva realegerii, să îmbunătăţească rezultatele partidelor proprii la alegerile europarlamentare şi să contrabalanseze votul de protest care, de obicei, favorizează partidele mici. Alegerile prezidenţiale ar putea fi organizate în septembrie. Astfel, preşedintele Klaus Iohannis ar avea posibilitatea să candideze pentru o poziţie în cadrul UE, dacă planul de a deveni următorul Secretar General al NATO eşuează. Alegerile parlamentare vor fi organizate, probabil, conform planului, după 6 decembrie.
  • Deşi calendarul electoral este încărcat, este foarte probabil ca viitorul guvern să includă PSD şi PNL, pentru care intenţiile de vot sunt de 28-30%, respectiv 15-25%. Redistribuirea le-ar asigura o majoritate simplă. Cele două partide vor candida pe o listă comună la alegerile europarlamentare, însă nu şi la toate alegerile locale. Negocierile privind desemnarea unui candidat comun la alegerile prezidenţiale sunt în derulare. UDMR ar putea face parte din următorul guvern pentru a fi asigurată majoritatea parlamentară în cazul în care rezultatele PSD şi PNL la alegeri vor fi sub aşteptări.
  • Actualul guvern PSD-PNL intenţionează să amâne ajustarea fiscală pentru anul 2025, după alegeri. Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a exclus orice creştere de impozite în 2024, cu toate că deficitul bugetar (cash) după primele două luni din 2024 s-a situat la cel mai ridicat nivel de până acum, la aproximativ 29 miliarde lei (1,7% din PIB). Estimăm un deficit bugetar de aproximativ 6,3% din PIB anul acesta. Nu aşteptăm o colectare mai bună a impozitelor în 2024, iar veniturile fiscale extraordinare şi transferurile către stat din profiturile realizate de către companiile din energie vor scădea comparativ cu anul 2023, deoarece preţurile au scăzut în Europa. Cheltuielile privind organizarea alegerilor, transferurile către autorităţile locale, precum şi creşterea salariilor şi a pensiilor vor majora cheltuielile bugetare. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a menţionat eventuale creşteri de taxe în 2024 în cazul în care deficitul bugetar va depăşi 5% din PIB. Probabilitatea acestor creşteri este redusă deoarece alegerile parlamentare nu se vor organiza mai devreme de luna decembrie. În schimb, ar putea fi reduse investiţiile publice, deşi s-a apelat mai puţin la această practică începând cu anul 2020. Astfel, ne aşteptăm ca mediul fiscal să se schimbe imediat după alegerile parlamentare.
  • Premierul Ciolacu a menţionat trei modificări fiscale potenţiale: cota unică de 16% (pe venit, profit, dividende, microîntreprinderi şi PFA-uri), posibil exceptând profiturile reinvestite; introducerea impozitului progresiv pe venitul personal (de exemplu 10% şi 20-25%); creşterea cotei principale a TVA cu 2-3 puncte procentuale. Prima şi a treia opţiune ar fi mai uşor de implementat decât cea de-a doua, care ar necesita o mai bună capacitate tehnică a ANAF.
  • Ne aşteptăm la adoptarea unui mix de măsuri, respectiv majorarea impozitului pe venit, profit, proprietate, a redevenţelor şi a TVA. Un pachet fiscal consistent ar putea diminua deficitul bugetar la aproximativ 4,7% din PIB în 2025, dacă va fi adoptat încă din ianuarie. În cazul în care adoptarea acestuia va fi amânată pentru luna iulie 2025, deficitul bugetar ar depăşi 5,5% din PIB anul viitor. Ca de obicei, ne aşteptăm ca decidenţii să opteze în primul rând pentru creşterea impozitelor şi nu pentru îmbunătăţirea colectării. Principalele motive sunt faptul că primele măsuri se pot aplica mai rapid, iar capacitatea instituţională este limitată pentru alt tip de măsuri.
  • Creşterea PIB este estimată la 2,7% anul acesta. Principalele motoare de creştere vor fi politica fiscală laxă, creşterea rapidă a salariului real, investiţiile în infrastructură şi cererea externă mai puternică din S2 2024. Cererea de export reprezintă cel mai mare risc la adresa prognozei. Consumul privat va rămâne probabil puternic deoarece viitoarele creşteri ale impozitelor care l-ar putea afecta nu sunt menţionate în spaţiul public.
  • Proiectele de construcţii ar putea fi favorizate de ieftinirea creditelor şi intrările mari de fonduri europene, iar investiţiile în mijloace fixe şi-ar putea reveni dacă exporturile către zona euro vor accelera.
  • Pentru 2025, prognoza de creştere a PIB este de 1,9%, deoarece consumul privat ar putea să crească doar cu 1,3% din cauza majorărilor impozitelor. În funcţie de structura măsurilor fiscale, construcţiile private şi serviciile ar putea fi, de asemenea, afectate. Lipsa de măsuri fiscale ar putea menţine deficitul structural al contului curent la peste 6% din PIB în 2024, deficitul extern urmând să fie acoperit integral din investiţii străine directe, intrări de fonduri europene şi împrumuturi guvernamentale de pe pieţele externe.
  • „Conform estimărilor noastre, inflaţia nu va reveni în intervalul ţintă nici anul acesta şi nici anul viitor. Prognozăm că inflaţia totală va rămâne ridicată, la aproximativ 5,6% la finalul anilor 2024 şi 2025. Cu toate acestea, temperarea cererii interne ar putea readuce inflaţia de bază excluzând majorările de taxe în intervalul ţintă (1,5-3,5%) până în primăvara anului 2025. Estimăm că inflaţia de bază va scădea mai greu decât în restul regiunii în 2024. BNR ar putea începe reducerea dobânzii de politică monetară în luna mai, urmând ca aceasta să fie diminuată până la nivelul de 6% la finalul anului 2024. Aceste reduceri vor confirma relaxarea monetară deja vizibilă pe piaţa interbancară datorită excedentului de lichiditate. Rata dobânzii de pe piaţa interbancară s-a situat la 5,7% în februarie, echivalentul a cinci reduceri de 0,25 pp ale dobânzii de politică monetară. Chiar dacă Guvernul va majora cota principală a TVA anul viitor, ne aşteptăm ca BNR să continue reducerea dobânzii cheie până la 4,5%, folosind în comunicarea deciziilor sale măsuri ale inflaţiei excluzând modificările de taxe”.
  • Reducerea ratelor dobânzilor va fi necesară pentru a preveni diminuarea peste aşteptări a excedentului de cerere agregată, în cazul în care politica fiscală devine restrictivă.
  • „Suntem de părere că BNR va continua politicile actuale şi după alegerea unui nou Consiliu de Administraţie în primăvara aceasta, în timp ce actualul guvernator, Mugur Isărescu, va fi probabil reales pentru al şaptelea mandat. Deşi leul s-a apreciat cu aproximativ 15% în termeni reali faţă de finalul anului 2019, credem că mutarea cursului EUR-RON în intervalul 5,00-5,10 se va produce abia în anul 2025, din cauza calendarului electoral încărcat din acest an”.

T. S.