9 C
București
duminică, 17 octombrie 2021 - 4:26

Pe ultima sută de metri de mandat, tehnocrații scot la privatizare aeroporturile din București și Portul Constanța

spot_img

Ministerul Transporturilor propune listarea la bursă a Companiei Naționale “Aeroporturi București” și a Companiei Naționale “Administrația Porturilor Maritime” Constanța prin oferte publice primare inițiale (IPO) de vânzare a unor pachete de acțiuni de 20-25% din capitalul social al societăților, transmite Agerpres.

Potrivit proiectului de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea bugetului propriu de venituri și cheltuieli al Ministerului Transporturilor privind activitatea de privatizare pe anul 2016, lansat în dezbatere publică, se impune modificarea strategiei de privatizare actuale în condițiile în care, conform unui memorandum publicat pe 4 octombrie 2016 de Executiv, s-a convenit ca la CNAB și CNAPM Constanța să aibă loc o majorare de capital social prin emiterea de noi acțiuni reprezentând 20-25% din capitalul social al fiecărei companii și vânzarea acestora prin BVB.

“Pentru Compania Națională ‘Aeroporturi București” – SA și Compania Națională “Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța se impune modificarea strategiei de privatizare actuale, pentru vânzarea de acțiuni emise prin majorarea capitalului social, prin derularea de către companii a câte unei oferte publice primare inițiale de vânzare de acțiuni (IPO) pentru pachete de acțiuni reprezentând 20-25% din capitalul social al companiilor. Se intenționează promovarea și derularea de către companii a câte unei IPO prin emiterea de acțiuni suplimentare reprezentând 20-25% din capitalul social al fiecărei companii. În cazul derulării IPO, sumele ce vor fi încasate aparțin companiei emitente și vor fi folosite de către aceasta, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”, se menționează în instrumentul de motivare care însoțește proiectul de HG publicat pe site-ul ministerului.

Dacă aceste două obiective nu sunt generatoare de cheltuieli la nivelul Ministerului Transporturilor, ele presupunând eforturi financiare din partea companiilor vizate, pentru derularea IPO, pentru derularea celorlalte obiective cuprinse în programul de privatizare derulat de MT se apreciază ca fiind necesară alocarea unor sume corespunzătoare, astfel încât rezultă un nivel al cheltuielilor totale în cadrul Bugetului de Venituri și Cheltuieli pentru privatizare 2016 în valoare de 38.500 lei.

În proiectul de HG finalizarea procesului de privatizare la o serie de societăți comerciale aflate în portofoliul MT este prevăzută pentru anii 2017 și 2018.

“În Programul de privatizare al MT pe anul 2016 au fost incluse unele obiective care vizează reluarea procesului de privatizare prin vânzare de acțiuni la unele societăți comerciale, fără însă ca finalizarea acestora să se realizeze până la sfârșitul anului 2016, urmând a fi preluate și finalizate ulterior, în anii 2017 – 2018”, se spune în motivare.

Compania Națională “Aeroporturi București” (CNAB) și-a început activitatea la data de 5 februarie 2010 și asigură coordonarea operațională și managementul celor două aeroporturi ale Capitalei – Aeroportul Internațional Henri Coandă București și Aeroportul Internațional București Băneasa Aurel Vlaicu. CNAB a fost înființată prin fuziunea societăților care gestionau cele două aeroporturi bucureștene.

Aeroporturile ”Henri Coandă” și “Aurel Vlaicu” au fost incluse în top 5 european al aeroporturilor care au înregistrat cea mai mare creștere a traficului aerian în luna august 2016, de către Airports Council International – Europe, a informat la mijlocul lunii octombrie 2016 CNAB.

La categoria aeroporturilor cu 5-10 milioane de pasageri pe an, „Henri Coandă”, care a avut o creștere de 17% a traficului aerian, a ocupat al patrulea loc, după aeroporturile Berlin Schoenefeld, Larnaca (Cipru) și Tenerife, fiind urmat de aeroportul Faro (Portugalia).

Aeroportul Băneasa a ocupat tot al patrulea loc, dar la categoria sub 5 milioane de pasageri pe an, unde top 5 este ocupat de aeroporturile Oradea, Palanga (Lituania), Harkov (Ucraina), București Băneasa (cu o creștere de 41% a traficului aerian) și Keflavik (Islanda).

R.D.