25.6 C
București
vineri, 12 aprilie 2024 - 18:21
No menu items!

La 47 de ani de la cutremurul din 1977, suntem în același punct: un sfert dintre bucureşteni ar fi afectaţi de un seism catastrofal

spot_img

La 47 de ani de la ultimul mare cutremur din România, inginerii atrag atenția asupra problemelor pe care le pot avea nu doar locuințele vechi, ci și cele noi.

„Toate clădirile au risc seismic”, a spus dr. ing. Lucian Melinceanu, președintele Asociației Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri (AICPS) în cadrul unei conferințe de presă.  „Doar că nu toate au fost expertizate. Dacă ar fi, atunci numărul celor încadrate în clase de risc seismic ar fi mai mare”.

La 47 de ani de la ultimul mare cutremur, când în București s-au prăbușit mai multe clădiri și peste 1.500 de oameni și-au pierdut viața, cu un fond mare de clădiri vechi, inginerii structuriști recomandă cumpărătorilor o evaluare seismică a locuinței astfel încât să aibă o idee despre nivelul de siguranță al acesteia și să își facă un plan de evacuare în caz de urgență, bazat pe informații din surse avizate.

La 47 de ani de la unul dintre cele mai puternice seisme din România, seismologul Gheorghe Mărmureanu spune că abia în 2040 să ne mai aşteptăm la un cutremur devastator.

Gheorghe Mărmureanu spune când să ne așteptăm la un cutremur major.  Următorul cutremur mare care va avea loc în România va veni mai repede decât ne așteptăm, spune seismologul Gheorghe Mărmureanu, dar nici chiar în anii următori.

„Sunt lucruri curioase cu Vrancea. Exista niste cutremure puternice, a fost in 1800 cel mai puternic, foarte adanc, de la Moscova până la Cairo. Energia a fost consumată, aceste cutremure au loc la adancimi diferite, coordonate pe plan orizonat, chiar eu am publicat o lucrare, un fel de istorie a cutremurelor din 1701 până acum. Părerea mea este că nu poate fi vorba de un cutremur catastrofal până în 2040„, a spus Gheorghe Mărmureanu.

Mituri despre cutremur

  1. Statul sub grindă înseamnă că vei fi în siguranță. Inginerii spun că această percepție este falsă și că era aplicabilă clădirilor vechi pe vremea când plăcile erau din lemn. Cum în prezent acestea sunt realizate din beton, grinzile vor pârâi și se vor fisura primele. Structurile moderne sunt proiectate de ingineri astfel încât energia indusă de acțiunea seismică să fie distribuită cât mai uniform în cât mai multe puncte mici ale construcției. Scopul nu este să crape ceva major ci să fie mici chestiuni de reparat cât mai ușor în diverse puncte ale construcțiilor.
  2. A trecut prin multe cutremure o să fie în regulă și la următorul. Inginerii mai atrag atenția că acest lucru este fals. O structură după o acțiune seismică majoră echivalează cu o structură cu degradări (minore sau majore), care poate afecta într-o mai mică sau mai mare măsură rezistența inițială proiectată.
  3. Clădirea mea este din beton armat la cutremur nu are nicio fisură. De regulă, spun inginerii, construcțiile sunt proiectate astfel încât vor avea anumite degradări în cazul unui cutremur de intensitate mare, indiferent de sistemul structural, chiar și cele din beton armat vor suferi avarii. În funcție de intensitatea mișcărilor seismice, pot apărea degradări, care se vor manifesta prin fisurarea / crăparea elementelor structurale în secțiunile critice.
  4. Clădirea mea este rezistentă, nu se mișcă la cutremur. Sub efectul unui cutremur, toate clădirile din aria de influență a epicentrului vor efectua mișcări de vibrație, fiind rezemate pe sol, care la rândul său vibrează (sursa cutremurului este scoarța terestră). Clădirile sunt proiectate să se miște la cutremur astfel încât să nu fie nici foarte rigide, pentru că poate apărea o ruptură bruscă, dar nici foarte flexibile pentru că atunci vor suferi avarii elementele nestructurale (pereții de rigips, pereții de zidărie, geamuri, partea de plafoane etc). Doar clădirile prevăzute cu izolatoare seismice sunt capabile să amelioreze mișcările datorate solului, pe care ocupanții clădirii le vor percepe mai slabe. 
  1. Clădirile (noi) sunt proiectate să facă față unui cutremur de intensitate ridicată, fără avarii. Inginerii spun că acest lucru este fals, și asta pentru că nu ar fi eficientă o astfel de construcție pentru ca ar avea cost extrem de ridicat. Și atunci se acceptă o reparație mai mică ce apare la un interval mai mare de timp decât să proiectezi o casă 100% nefisurabilă.

D.Constantin