9.3 C
București
duminică, 11 aprilie 2021 - 12:42

E oficial: companiile din China și Rusia nu pot avea investiții strategice în România. ANALIZĂ

Ordonanța de urgență prin care statul interzice accesul companiilor din China și Rusia la licitațiile publice pentru proiecte de infrastructură din România a fost publicată în Monitorul Oficial.

Actul normativ stabilește că la licitații vor putea participa doar operatori economici dintr-un stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European (SEE), din țări terțe care au semnat și ratificat Acordul privind Achizițiile Publice (AAP), din țări terțe care se află în proces de aderare la Uniunea Europeană sau din țări terțe care nu au semnat AAP, dar care sunt semnatare ale altor acorduri internaționale prin care UE este obligată să acorde accesul liber la piață în domeniul achizițiilor publice și în cadrul domeniului de aplicare. UE a încheiat un acord privind achizițiile publice cu 19 state terțe, printre care SUA, Canada, Australia, Japonia, Israel și Republica Moldova, dar China nu este parte semnatară.

În același timp, președintele Klaus Iohannis a promulgat proiectul de lege care aprobă ordonanța de urgență 27/2020, aprobată prin lege de Parlament în 10 martie 2021, care dă atribuții autorităților române să refuze, ”din motive de securitate națională”, concesionarea de zăcăminte de petrol și gaze către companii controlate de state sau persoane din afara Uniunii Europene.

În ambele cazuri a fost invocat motivul securității naționale.

În sectorul energetic, necesarul de investiții pentru următorii 10 ani este de circa 30 de miliarde de euro, conform proiectului de strategie energetică.

Cel mai grav lucru este acela că firmele de specialitate cu capital românesc, în domeniul serviciilor energetice, aproape au dispărut și pentru orice investiție de anvergură suntem obligați să căutăm antreprenori străini. Și nu de fiecare dată s-a întâmplat ca firme din Uniunea Europeană să fie cea mai bună alegere.

Să luăm ca exemplu cazul noii Centrale electrice de la Iernut, proiect blocat în ciuda faptului că finanțarea era asigurată fără nici o problemă. Compania spaniolă Duro Felguera a încasat banii pentru lucrări, nu a plătit furnizorii de echipamente și subcontractorii iar în final a blocat cel mai important proiect de investiții al Romgaz, din ultimii 30 de ani.

Situația ne arată la cât de jos am ajuns din punct de vedere antreprenorial într-un domeniu în care companiile autohtone puteau dezvolta o investiție energetică de la faza de proiectare până la cea de construcție și dare în folosință. La fel și în industria de componente, care la un moment dat asigura aproape tot necesarul de echipamente pentru o nouă centrală. Au disparut și unele, și altele, motiv pentru care atunci când vor începe noi investiții, vom fi obligați să aducem companii străine pentru a face ceea ce în urmă cu vreo 30 de ani eram în stare să facem singuri. Condiția este însă ca respectivele companii să nu fie din China, Rusia sau din afara grupului de state descries în lege.

Situația prestatorilor de servicii români s-a înrăutățit practic în ultimii ani, după o perioadă în care am avut cam printre cele mai bune abordări la nivelul Uniunii Europene, în domeniul investițiilor. Existau precizări clare prin care era obligatoriu ca anumite procente incluse în lucrările de deviz să provină din partea unor companii autohtone. Într-un fel sau altul, prestatorii de servicii erau ținuți în viață și pregătiți pentru momentul în care se vor demara marile proiecte. De exemplu, companiile specializate în industria nucleară (Romatom) au așteptat și au supraviețuit ani de zile în speranța că programul nuclear va continua. Astăzi nu se mai cunoaște ce potențial real au acestea.

Spunem aceste lucruri în contextul în care, cel puțin teoretic, se anuță investiții de miliarde de euro în noi centrale pe gaze, în energie regenerabilă, în valorificarea hidrogenului etc. Cine le va face și cu ce costuri?

Daniel Burlan, directorul general al Complexului Energetic Oltenia, spunea zilele trecute că România are nevoie de un plan privind eliminarea totală a cărbunelui dintre sursele de producere a energiei, plan care să fie aprobat prin lege, așa cum s-a întâmplat în Germania.

„Centrale pe gaz vor însemna 1.325 MW, din care 850 de MW la Ișalnița și 475 MW la Turceni, avem studii de fezabilitate și fișe tehnice depuse la Ministerul Energiei în vederea accesarii Fondului de Modernizare și s-au cerut în studiile de fezabilitate, cât și în cerința proiectului de studii a acestor capacități să fie pregătite să introducă cel puțin 30% hidrogen. Parcurile fotovoltaice vor fi în 8 perimetre, în total 735 MW, iar microhidrocentrala, de 10 MW, la Turceni”, a continuat șeful CE Oltenia.

Sună bine. Dar și mai bine sună pentru firmele străine care vor reusi să câștige licitațiile și să atragă cele mai mari sume de bani. Noi rămânem cu finanțarea unor lucrări pentru care altădată eram recunoscuți peste tot în lume.

Alexandru Moldovan