16.7 C
București
miercuri, 17 aprilie 2024 - 17:43
No menu items!

Deputații din Transnistria cer ajutorul Rusiei

spot_img

Deputații din Transnistria au cerut oficial ajutorul Rusiei, în cadrul congresului desfășurat la Tiraspol.

Ei nu au solicitat în mod formal anexarea de către Federația Rusă, așa cum s-a speculat, transmite Antena 3 CNN.

În rezoluția adoptată miercuri, politicienii separatiști au invocat constrângeri fiscal-vamale care ar fi fost impuse Tiraspolului de guvernul de la Chișinău.

Deputații s-au reunit având pe agenda oficială discutarea unor probleme economice, însă reuniunea a fost marcată de tensiunile care s-au accentuat după declarațiile opozantului Ghenadie Ciorbă.

Acesta a avertizat, săptămâna trecută că, pe 28 februarie, deputații de la Tiraspol vor cere anexarea regiunii separatiste la Rusia.

Conform aceluiași politician, la doar o zi distanță, pe 29 februarie, Vladimir Putin se va adresa camerelor reunite ale Parlamentului rus, iar cererea făcută de deputații separatiști va fi, probabil, aprobată.

Agenţia oficială de ştiri a regimului transnistrean a publicat principalele decizii care au fost luate la cel de-al VII-lea „Congres al aleşilor poporului de la toate nivelurile”:

  1. Să facă apel la Consiliul Federaţiei şi la Duma de Stat a Rusiei (cele două camere ale parlamentului rus – n.r.) cu solicitarea de a implementa măsuri de protecţie a Transnistriei în condiţiile creşterii presiunii din partea Republicii Moldova. În Transnistria locuiesc peste 220.000 de cetăţeni ruşi. Rusia participă la misiunea de menţinere a păcii pe Nistru şi este garant şi mediator în procesul de negociere.
  2. Să se adreseze Secretarului General al Organizaţiei Naţiunilor Unite cu rugămintea de a ţine cont de drepturile inalienabile ale poporului transnistrean garantate de normele internaţionale, de a împiedica Republica Moldova vecină să încalce drepturile şi libertăţile cetăţenilor transnistreni şi de a preveni provocările care duc la o escaladare a tensiunilor.
  3. Să se adreseze participanţilor la procesul internaţional de negocieri în formatul „5+2” (în care Rusia, Ucraina şi OSCE sunt mediatori, iar SUA şi UE sunt observatori – n.r.).
  4. Să facă apel la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) pentru a influenţa conducerea Republicii Moldova să revină la un dialog adecvat în cadrul procesului internaţional de negociere şi să asigure condiţii pentru o soluţionare civilizată a conflictului.
  5. Să adopte un apel către Adunarea Interparlamentară a statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente (CSI, organizaţie a fostelor republici sovietice creată în jurul Rusiei – n.r.) pentru a preveni escaladarea conflictului pe Nistru.
  6. Să adopte un apel către Parlamentul Uniunii Europene, solicitându-i să depună eforturi pentru a preveni presiunea moldovenească şi încălcarea drepturilor şi libertăţilor transnistrenilor.
  7. Să adopte un apel către Comitetul Internaţional al Crucii Roşii pentru a asigura condiţii pentru asigurarea drepturilor sociale şi umanitare, intereselor şi libertăţilor inalienabile ale tuturor locuitorilor din Transnistria.

Conflictul din Transnistria a izbucnit la începutul anilor ’90 

Transnistria, teritoriu situat între Republica Moldova și Ucraina, și-a declarat secesiunea după scurt conflict armat cu armata guvernului de la Chișinău, în 1992.

Rusia, care a intervenit de partea separatiștilor, încă menține 1.500 de soldați acolo, într-o așa-zisă misiune de menținere a păcii.

De la invazia în Ucraina, din februarie 2022, au apărut speculații privind un posibil atac rusesc lansat din Transnistria spre marele oraș-port ucrainean Odesa de la Marea Neagră.

Anul trecut, forțele pro-ruse de la Tiraspol au acuzat Kievul că vrea să le atace teritoriul.

Săptămâna trecută, Ministerul rus al Apărării a afirmat din nou, fără a furniza nicio dovadă, că Ucraina pregătește o „provocare armată” împotriva Transnistriei.

                                                                                              Adina Bucur Silav