Decizie importantă a Curții Constituționale pe protocoalele secrete: SRI a intervenit ilegal în dosare

Curtea Constituțională a României (CCR) a admis, miercuri, sesizarea Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui conflict între Parlament şi Ministerul Public care prevede, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să se producă, chiar şi după denunţarea lor, relatează Mediafax, citând surse juridice. 

Astfel, Curtea Constituţională a României anunţă că Parchetele şi instanţele judecătoreşti sunt cele care vor stabili dacă s-a încălcat legea prin depăşirea competenţelor, în cazul dosarelor care au la bază acte efectuate în baza protocoalelor secrete dintre Ministerul Public şi SRI.

“Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, precum şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi unităţile subordonate vor verifica în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, şi vor dispune măsurile legale corespunzătoare“, se arată în comunicatul CCR.

Este vorba despre cauzele aflate în curs de soluţionare, asupra cărora nu s-a luat o decizie definitivă.

“Admite sesizarea şi constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parlamentul României, pe de-o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, generat de încheierea între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii a Protocolului nr. 00750 din 4 februarie 2009, precum şi de exercitare, în mod necorespunzător, a controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii.

Admite sesizarea şi constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii a Protocolului nr. 09472 din 8 decembrie 2016, doar cu privire la dispoziţiile art. 6 alin (1), art & alin (1) şi art, 9, precum şi de exercitarea, în mod necorespunzător, a controlului parlamentar asupra activităţii SRI”, se mai arată în comunicatul CCR.

Decizia judecătorilor CCR vine după ce aceştia au amânat în mai multe rânduri pronunţarea asupra acestui conflict cu care au fost sesizaţi.

În şedinţa CCR din 28 noiembrie, părţile implicate în conflict au susţinut punctele de vedere. Astfel, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, a spus atunci că situaţia de după 2009 e foarte gravă, precum în perioada comunistă, când organele securiste făceau investigaţii penale. Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor l-a acuzat pe procurorul general Augustin Lazăr că a minţit atunci când a spus că protocoalele sunt doar metodologii de lucru.

Florin Iordache a susţinut că ofiţerii SRI acţionau ca veritabile organe de cercetare secrete,iar, prin încheierea acestor protocoale, a fost ştirbit atributul suveran al instanţelor de a se pronunţa asupra litigiilor.

În replică, reprezentantul Ministerului Public la CCR, Iuliana Nedelcu, a declarat că acestea au fost documente tehnice şi nu a existat o interdicţie de clasificare a lor. Totodată, aceasta a spus că protocoalele au fost acorduri tehnice, care nu au stabilit norme juridice de conduită.

Pe 8 octombrie, Camera Deputaţilor a sesizat Curtea Constituţională a României cu privire la un posibil conflict juridic între Parlament şi Ministerul Public, legat de protocoalele SRI-Parchetul General. Punctele de vedere au fost trimise de către părţile implicate în conflict pe 22 octombrie, termen fixat de Curtea Constituţională.

“Având în vedere că Ministerul Public- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin semnarea protocoalelor secrete cu Serviciul Român de Informaţii, şi-a încălcat propriile competenţe constituţionale, şi, uzurpând competenţele Parlamentului, a învestit Serviciul Român de Informaţii cu competenţa de a desfăşura activităţi specifice organelor de cercetare penală, fapt interzis expres de legiuitor prin legea 42/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI”, se arată în sesizarea Camerei Deputaţilor, la CCR obţinută de MEDIAFAX.

Sursa citată precizează că aceste protocoale secrete clasificate dintre Ministerul Public şi SRI nici nu au fost comunicate instanţelor şi nici nu au fost făcute publice, cu atât mai mult nu au fost publicate în Monitorul Oficial.

Aceasta situaţie a dus la:

“a) Desfăşurarea urmăririi penale şi restrângerea de probe de către lucrătorii SRI şi parchete pe baza unor norme/reguli secrete, care, din punct de vedere juridic, sunt inexistente atâta timp cât Constituţia reglementează strict şi expres modul de adoptare şi intrare în vigoare a legilor şi condiţionează existenţa acestora de publicare în Monitorul Oficial.

b) Imposibilitatea persoanelor acuzate de a invoca, pe durata urmăririi penale sau a judecăţii, excepţiile nulităţii prevăzute de Codul de Procedură privind modul nelegal de administrare a probelor, nulităţi pe care legiuitorul le-a prevăzut în lege în vederea protejării dreptului constituţional al persoanei la apărare, la un proces echitabil

c) Imposibilitatea instanţelor de a se pronunţa efectiv pe legalitatea acestor probe de a le cenzura, din moment ce, în afara Ministerului Public şi a SRI, conţinutul protocoalelor era necunoscut nu doar celorlalte părţi din proces, ci şi judecătorilor”, se arată în sesizare.

Procurorii generali, de la data semnării protocoalelor din 2009 şi 2016, adică Laura Codruţa Kovesi şi Augustin Lazăr, ar fi uzurpat competenţa Parlamentului prin semnarea protocoalelor, conform sursei citate.

Sesizarea face referire la toate prevederile legale post-decembriste care au scos serviciul secret din zona juridică.

“Abia în 2016, prin Ordonanţa 6/2016 despre care s-a discutat în spaţiul public, SRI a primit competenţe de organ de cercetare penală specială, cum era în perioada comunistă însă şi acestea în limitele e care le vom expune, limite depăşite de protocolul din 2016”, prevede documentul obţinut de MEDIAFAX.

Sesizarea conţine istoricul celor două protocoale încheiate între Parchetul General şi SRI (2009 şi 2012). Legat de cel din 2009, în sesizarea transmisă la CCR se arată că: “legea nu defineşte categoria “infracţiunilor ce au corespondent în ameninţările la adresa siguranţei naţionale, distinct de «infracţiuni împotriva siguranţei naţionale», iar definiţia dată noţiunii de siguranţă naţională a fost la rândul său extinsă prin decizii secrete ale CSAT. (…) Cu alte cuvinte, PÎCCJ a reinviat o normă comunistă abrogata, repunând SRI în competenţele vechii Securităţi comuniste, contrar voinţei Parlamentului, care a legiferat în sensul repunerii justiţiei de vechile practici staliniste”.

Legat de protocolul Ministerul Public- SRI, din anul 2012, în documentul menţionat se arată că: “extinde cooperarea SRI – Ministerul Public dincolo de limitele prevăzute de OUG6/2016”.

“Protocolul din 2016 reia practica vechiului protocol din 2009, prin care procurorii raportau SRI modul de valorificare a informaiilor primate. Prin această prevedere, procurorii devin subordonaţii ofiţerilor de informaţii”.

Alte prevederi din sesizarea Camerei Deputaţilor:

“-Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor există şi funcţionează în afara «legii», aşa cum este definitită în Constituţie şi jurisprudenţa CCR să fie emisă/adoptat de organul legiuitor, să fie făcută publică, accesibil, prebizibilă şi clară.

-Încălcând într-un mod brutal, subversiv şi ascuns competenţele Parlamentului, cu consecinţe directe inclusiv în planul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

-Acţionând în «cooperare» secretă cu SRI în cadrul proceselor penale, în baza acestor protocoale, Ministerul Public a încălcat separaţia puterilor şi voinţa legiuitorului, acesta nemaisupunându-se Constituţiei şi legii, ci unor protocoale secrete ce adaugă la lege.

– Chiar dacă protocoalele au fost denunţate, aşa cum susţine actuala conducere a Ministerului Public şi SRI, efectele lor continuă să se producă atât în proceduri judiciare în curs de desfăşurare, cât şi în cele finalizate.

-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a încălcat brutal principiul colaborării loiale dintre puterile statului.

-Prin ascunderea existenţei protocoalelor cu SRI faţă de instanţele de judecată, PÎCCJ a împiedicat în mod indubitabil judecătorii să facă un control complet cu privire la legalitatea şi temeinicia tuturor probelor obţinute, viciind în acest mod actul de judecată şi împiedicând instanţele să judece în mod independent şi imparţial”.

 

NICIUN COMENTARIU