joi, 13 august 2020 - 2:02

De ce vorbim în somn

O nouă înfrangere în instanță pentru Raed Arafat. Comuna Seleuș iese din carantină, prin decizia judecătorilor

  Curtea de Apel Bucureşti a admis miercuri cererea autorităţilor locale din Seleuş, judeţul Arad, de anulare a ordinului şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă...

Ministrul german al Muncii și-a amânat, în ultimul moment, vizita în România, din cauza evoluției pandemiei

Vizita pe care ministrul german al Muncii şi Problemelor Sociale, Hubertus Heil, urma să o înceapă joi în România, a fost anulată de partea...

Încărcătura de nitrat de amoniu, originea deflagrației din Beirut, pierdută între nava moldovenească și comanditarul african

Există multe enigme în legătură cu explozia uriașă și mortală din urmă cu o săptămână, din capitala libaneză, însă dreptul de proprietate asupra materialului...

România, prima în statisticile grecilor cu turiști depistați cu COVID-19 la frontieră

Secretarul de stat pentru Protecția Civilă din Grecia, Nikos Hardalias, a prezentat într-o conferință de presă situația turiștilor infectați cu coronavirus care au fost...

Conform statisticilor, aproximativ 60% din populaţia Globului suferă cel puţin o dată în viaţă de sindromul vorbitului în somn şi, deşi cauzele nu sunt cunoscute cu exactitate, sunt indentificați câțiva factori care determină vorbirea în somn.

Deşi oricine poate experimenta vorbitul în somn, acesta poate fi genetic şi tinde să apară mai mult la bărbaţi şi copii, potrivit statisticilor. Privarea de somn, consumul de alcool şi droguri, febra, stresul, anxietatea şi depresia sunt factori care pot conduce către episoade ale vorbitului în somn, scrie CSID, citat de Mediafax.

Vorbirea în somn este frecvent întâlnită în contextul altor tulburări de somn – în special în parasomnie (de exemplu terorile nocturne, excitaţii anormale, somnambulism), apnee şi tulburări REM (Rapid Eye Movement) de comportament. Vorbitul în somn poate începe în mod spontan după vârsta de 25 şi este adesea diagnosticat împreună cu alte probleme medicale sau psihiatrice. În cazurile severe, vorbitul în somn poate fi asociat şi cu crizele nocturne.

Conţinutul vorbitului în somn poate fi complet nesemnificativ şi iraţional, dar cu toate acestea, poate fi de asemenea, legat de experienţele din timpul zilei trecute sau prezente. Decodarea poate fi imposibilă şi de cele mai multe ori, total inutilă.

Vorbirea în somn se poate întâmpla în orice moment din timpul nopţii şi în orice stadiu al somnului. În partea anterioară a nopţii, atunci când oamenii se află în stadiile profunde ale somnului (etapa 3/4 ) si încep să vorbească, adesea, ceea ce spun poate suna mai mult precum un mormăit. Pe măsură ce progresează noaptea, somnul devine mai uşor (somnul REM şi etapele 1 şi 2) putând fi, astfel, mai uşor de înţeles pentru un partener. Cu toate acestea, studiile au descoperit faptul că cele mai multe dintre discursurile nocturne sunt scurte enunţuri, lipsite de sens, care durează doar una sau două secunde, mai degrabă decât afirmaţii clare, demne de remarcat.

Potrivit CSID, vorbitul în somn nu este dăunător din punct de vedere fizic, dar poate fi foarte jenant pentru pacient. În plus, acesta poate fi un disconfort pentru orice persoană din apropiere, care încearcă să adoarmă. Pacienţii care vorbesc în somn pot tinde să evite dormitul în prezenţa altora din teama de a nu le perturba somnul. „Vorbirea în somn este benignă pentru cei mai mulţi oameni, dar nimeni nu ştie cu exactitate care sunt cauzele”, spune Russell Rosenberg, preşedintele Fundaţia Naţională a Somnului, din Atlanta.

Vorbitul pe timp de noapte poate cauza oboseală a doua zi, dar nu este, în general, un motiv de îngrijorare. Este de asemenea, o acţiune destul de frecventă: deşi statisticile variază, aproximativ 60% dintre oameni vor experimenta cel puţin un episod de vorbire în somn de-a lu

Olimpia Diaconiuc

Academia Română a obținut anularea retrocedării a 10.000 de hectare în zona Sarmisegetuza către familia austriacă Kendeffy

Judecătoria Haţeg a stabilit că titlurile de proprietate emise în 2006 pe numele Mariei Kendeffy şi a fiicei sale, Elisabeth Pongracz, cetăţene austrice, prin...

Cum a rămas România și fără ventilatoare, și cu banii luați. „Clauze nerealiste” sesizate de Curtea de Conturi în contract

România nu are nici la această oră ventilatoarele mecanice pentru pacienții COVID în stare gravă, pentru că firma din Coreea de Sud contractată nu...

Israelul verifică eficiența vaccinului rusesc împotriva COVID-19, înainte de negocieri pentru achiziție

Israelul va examina vaccinul dezvoltat de Rusia împotriva COVID-19 şi va începe negocieri pentru achiziţionare dacă se va dovedi un „produs serios”, a indicat...

Masca, obligatorie la școală! Părinții, responsabili pentru triajul epidemiologic

Aproximativ 20% din școli nu sunt conectate la internet, a anunțat premierul Ludovic Orban, care a precizat că obiectivul pe care Executivul și-l impune...

Dezastru ecologic: Un deșert de 850 de hectare a apărut în Rezervația Biosferei Delta Dunării

Apele lacului Nuntași, din județul Constanța, au scăzut şi în alţi ani, dar acum este pentru prima dată când a secat complet, arată jurnaliștii...