17.2 C
București
vineri, 22 octombrie 2021 - 14:16

Cum rezolvă populiștii lui Tsipras problema religiei în școli

spot_img

Guvernul de la Atena urmărește cu strictețe în acest an școlar modul în care școlile predau religia, în contextul în care acesta este primul an școlar în care administrarea țării este asigurată de mișcarea SYRIZA.

Partidul lui Alexis Tsipras, venit la putere în ianuarie și reconfirmat prin alegeri anticipate în septembrie, este caracterizat printr-o politică radical-populistă, de stânga, și o raportare secularistă față de Biserică.

Potrivit unei analize a publicației ”The Economist”, religia va rămâne în acest an un capitol important al educației.

De exemplu, în școlile primare, copiilor le va fi prezentată lumea drept ”o creație minunată a lui Dumnezeu, pentru care oamenii pot să se bucure și să fie recunoscători”. În gimnaziu, vor învăța despre Vechiul și Noul Testament, despre calendarul ortodox, despre ale confesiuni creștine, despre alte religii și despre etică.

Părinții au avut posibilitatea să-i scutească pe copii de prezența la aceste cursuri, dar foarte puțini au utilizat această opțiune. Condițiile în care se poate face această opțiune sunt însă contestate, exact ca în România.

Alexis Tsipras este un ateu declarat, iar unul dintre obiectivele sale este să desfacă legăturile prea strânse dintre stat și Biserica Ortodoxă, al cărei rol este menționat și în câteva articole din Constituție.

Nikos Filis, ministrul adjunct al Educației, a afirmat imediat după numire că procedurile prin care copiii pot fi scutiți de orele de religie vor fi simplificate. Ulterior, Filis s-a întâlnit cu Ieronymos, arhiepiscopul Atenei, căruia i-a promis că nu va lua măsuri unilaterale.

Guvernul a lansat mesaje de apropiere față de Biserică, a lăudat inițiativele sociale ale Bisericii în direcția reducerii sărăciei și a propus un cadru de cooperare pentru binele public. Concluzia este că educația religioasă își va continua procesul de schimbare de la un exercițiu de devoțiune către cultura religiilor. Această tranziție se va face însă cu ajutorul Bisericii.

Renunțarea la religia în școli este mai dificil de realizat acum din cauza regulilor impuse de fostul guvern, compus din partidele tradiționale. Legea actuală impune ca părinții să facă o declarație formală către școală în care să specifice că elevul nu este creștin ortodox și, prin urmare, caută scutire din rațiuni de conștiință. Școala este încurajată să se asigure că declarația este fundamentată. Această procedură este astfel foarte dificilă, în contextul în care grecii consideră că ortodoxia face parte din identitatea lor.

Înainte de introducerea acestei reguli, aproape o treime din elevi din zona Atenei renunțaseră la religie, însă nu din motive de conștiință, ci pentru a avea timp pentru alte activități.

Este clar că orice încercare a lui Tsipras de a renunța la legea actuală va aduce costuri electorale mari. De aceea, este probabil că subiectul va fi amânat, mai ales că Atena are de rezolvat crize cu adevărat importante: economie, bănci, migranți sau tensiuni geopolitice.