Scenariul cel mai probabil pentru 2024 este continuarea luptelor la aceeași intensitate ca în ultimele luni și cu aceeași situație de blocaj, pentru că nici Ucraina, nici Rusia nu vor putea să avanseze decisiv, potrivit experților militari consultați de televiziunea americană CNBC.
La începutul anului 2023, existau mari speranțe că mult-așteptata contraofensivă ucraineană va schimba evoluția conflictului, în facoarea Ucrainei. Nu a fost așa, iar perspectiva unui progres în 2024 este, de asemenea, puțin probabilă. Experții militari și analiștii prognozează că luptele intense vor continua probabil și anul viitor, dar că este puțin probabil ca forțele Kievului să mai lanseze contraofensive. Între timp, este probabil ca Rusia să se concentreze pe consolidarea teritoriului pe care l-a cucerit deja, în special în estul Ucrainei.
În mare măsură, traiectoria conflitului va fi decisă departe de câmpul de luptă, în SUA, care este cel mai mare susținător militar al Ucrainei. Ajutorul american depinde de dinamica politicii interne din SUA și, mai ales, de alegerile prezidențiale din noiembrie 2024.
”Războiul este în sine impredictibil. Rusia poate câștiga războiul, ucrainenii pot câștiga războiul. Și, după cum se văd lucrurile acum, dacă ne gândim bine, ce s-a realizat anul acesta? Rusia a avut puține reușite, iar același lucru se poate spune despre ucraineni”; a declarat generalul-locotenent în retragere Stephen Twitty, fost comandant adjunct al Comandamentului European al SUA.
„Ne aflăm acum în această situație în care, dacă nu există un câștigător clar, va exista un impas și va exista, poate, un viitor conflict înghețat. Ceea ce poate înclina balanța, din punctul meu de vedere, este situația în care ucrainenii nu vor primi provizii, ajutor financiar, echipamente și nu vor avea oamenii de care au nevoie. Atunci, balanța s-ar putea înclina în favoarea rușilor”, a precizat Twitty.
În urmă cu un an, sprijinul militar internațional al Ucrainei era solid, NATO angajându-se să sprijine Kievul ”oricât timp cât va fi nevoie” pentru a se apăra împotriva invaziei rusești lansate în februarie 2022. De la începutul verii, însă, dificultățile întâmpinate de forțele ucrainene au fost evidente, pe măsură ce încearcă să străpungă pozițiile și liniile de apărare rusești puternic fortificate de-a lungul unei porțiuni din linia frontului de 1.000 km din sudul și estul țării. După ce au eliberat câteva sate în vară, forțele ucrainene și rusești au fost prinse în lupte de uzură, fără ca niciuna dintre părți să obțină câștiguri semnificative.
Oficialii militari ucraineni au recunoscut că speranțele lor privind succesul contraofensivei nu s-au concretizat. Cu toate acestea, conducerea Ucrainei spune că forțele rusești au suferit pierderi masive și că forțele sale au făcut progrese în alte zone, cum ar fi Marea Neagră. Atacurile îndrăznețe ale Ucrainei asupra bazelor rusești din Crimeea din ultimele luni au determinat marina rusă să retragă o serie de nave de război din Sevastopol, oferind Kievului o victorie în bătălia de la Marea Neagră.
Într-o analiză recentă, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), a afirmat că ”forțele ucrainene stabilesc și consolidează poziții defensive pentru a conserva efective și resurse pentru viitoarele eforturi ofensive”.
Situația este mai pesimistă în ceea ce privește ajutorul venit dinspre Europa: al doilea an de război a secătuit resursele militare occidentale și apetitul politic pentru a menține fluxul de bani pentru Ucraina. Alegerile prezidențiale din SUA ar putea anunța o schimbare tectonică în atitudinea față de Kiev și în sprijinul acordat.
Toți ochii sunt ațintiți asupra fostului președinte american Donald Trump, candidatul republican, care a cultivat relații strânse cu omologul său rus Vladimir Putin în timpul președinției sale. Există temeri că, având în vedere bunele relații anterioare ale lui Trump cu Moscova și politica „America first”, ajutorul pentru Ucraina ar putea deveni minge de forbal. Analiștii din domeniul apărării sunt de acord că o mare parte din perspectivele pentru Ucraina depind de rezultatul votului din SUA.
Sam Cranny-Evans, analist în domeniul apărării la think tank-ul britanic Royal United Services Institute, spune că Ucraina este mult mai dependentă de SUA decât de UE. ”Dacă alegerile din SUA se vor desfășura într-un mod care nu este în favoarea Ucrainei, iar UE nu se ridică cu adevărat la înălțimea așteptărilor, în contextul în care producția de muniție este departe de ceea ce ar fi trebuit să fie până acum pentru a da Ucrainei o speranță de supraviețuire și de victorie, predicția 2024 nu este foarte veselă”, a spus Cranny-Evans.
Semnale de nemulțumire cu privire la continuarea ajutorului acordat Ucrainei se aud de luni de zile în unele cercuri republicane din SUA, precum și în Europa Centrală.
Kurt Volker, fost ambasador al SUA la NATO, s-a declarat încrezător că pachetele de ajutor american și european pentru Ucraina vor fi aprobate în ianuarie, iar această finanțare va ține Ucraina pe linia de plutire pentru încă un an, din punct de vedere militar. Volker a spus că pachetele de ajutor trebuie să includă însă armament mai avansat pentru Ucraina, cum ar fi avioanele de luptă F-16, care au fost promise de Norvegia, Danemarca și Olanda.
Piloții ucraineni încep acum antrenamentul pe aceste avioane, dar ar putea trece câteva luni până când acestea vor fi puse la dispoziția Ucrainei. SUA nu furnizează avioane F-16 Ucrainei, dar a autorizat aliații să furnizeze propriile avioane.
”Câteva lucruri ar trebui să se schimbe. Ar trebui să ridicăm restricțiile privind armele pe care le furnizăm. Încă nu furnizăm rachete ci cele mai lungi raze de acțiune și încă nu am livrat niciun avion occidental în Ucraina. Aceste lucruri trebuie să se întâmple. Și cred că trebuie să încercăm să le oferim ucrainenilor un avantaj tehnologic mai mare”, „, a declarat Volker.
Acesta consideră că un noul mandat Trump ar putea să nu fie catastrofal pentru Ucraina, dar finanțarea ar deveni incertă. ”Mă îndoiesc că, în cazul în care Trump ar fi ales, acesta ar renunța total la sprijinul pentru Ucraina, pentru că ar fi un dezastru pentru interesele SUA și ar părea un eșec. Ar urma să vedem imagini cu ruși care invadează, brutalități și așa mai departe, așa că nu cred că își dorește asta. Dar nu este clar ce anume ar face el pentru a încerca să pună capăt războiului”, a mai spus Volker. Acesta a făcut aluzie la declarațiile repetate ale lui Trump că ar putea aduce pacea în Ucraina ”într-o singură zi” dacă ar fi reales, pentru că i-ar convinge pe liderii Ucrainei și Rusiei să facă o înțelegere.
Blocaj sau negocieri?
Rusia a arătat că este angajată într-un conflict de lungă durată în Ucraina și că are capacitatea de a trimite sute de mii de oameni la război. În conferința de presă de sfârșit de an, Putin a afirmat că 617.000 de militari sunt activi în prezent în Ucraina.
Putin a negat că un al doilea val de mobilizare ar fi fost necesar deocamdată, dar la începutul lunii decembrie a semnat un decret prin care a ordonat armatei să mărească efectivele cu 170.000 de persoane, ridicând numărul total de militari la 1,32 milioane.
De asemenea, Rusia va crește masiv cheltuielile militare în 2024, aproape 30% din cheltuielile sale fiscale urmând să fie direcționate către forțele armate. De asemenea, complexul său militar-industrial a accelerat producția de echipamente, de la drone la avioane.
Ministerul ucrainean al Apărării a declarat săptămâna trecută că principalul său obiectiv în 2024 este de a stimula industria sa internă de apărare în fața incertitudinii privind viitoarele livrări din partea aliaților occidentali. De asemenea, a modificat legile privind recrutarea, prevăzând necesitatea de a-și consolida forțele.
Având în vedere că atât Ucraina, cât și Rusia investesc masiv în acest război, este puțin probabil să existe negocieri pentru a pune capăt conflictului sau pentru a se ajunge la un acord de încetare a focului. Analiștii din domeniul apărării susțin că niciuna dintre părți nu va dori să intre în negocieri decât dacă se află într-o poziție de forță și dacă este capabilă să dicteze termenii.
”În cazul în care un republican va câștiga alegerile prezidențiale de anul viitor, mai ales dacă acesta este Donald Trump, care pare a fi favoritul, și dacă finanțarea va fi redusă substanțial, atunci va exista o presiune crescută asupra Ucrainei pentru a negocia”, a declarat Mario Bikarski, analist pentru Europa și Rusia la Economist Intelligence Unit.
”Bineînțeles, Ucraina nu vrea în prezent să negocieze… dar, având în vedere circumstanțele, nu va avea de ales decât să se conformeze. Și atunci rămâne și întrebarea dacă Rusia va fi dispusă să negocieze, pentru că, dacă există semne că Occidentul va înceta să mai sprijine Ucraina, iar Ucraina va fi constrânsă să participe la aceste negocieri, Rusia ar putea să vadă asta ca pe o altă fereastră de oportunitate pentru a obține mult mai multe câștiguri”, a adăugat Bikarski.
T. Szabo