“Corecturile” pe Legile justiției, cerute de CCR, votate luni. Legea 304 privind organizarea judiciară a fost adoptată

Comisia specială parlamentară pentru Legile justiţiei a dezbătut şi votat, luni, modificările cerute de Curtea Constituțională a României (CCR) la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară. Membrii comisiei au adoptat modificările aduse acestui act normativ cu 11 voturi „pentru” şi 6 „împotrivă”.

Potrivit oridinii de zi a Comisiei speciale, parlamentarii vor avea “dezbateri privind transpunerea Deciziilor Curţii Constituţionale nr. 33/2018, 45/2018 şi 62/2018 raportat la modificările Legii 304/2004, 303/2004 şi 317/2004“.

Comisia specială pentru legile justiţiei a fost convocată pentru prima data în acest an, săptămâna trecută, parlamentarii purtând dezbateri timp de trei ore, fără a da, însă, vreun vot.

Fostul ministru al justiţiei Robert Cazanciuc a declarat, joi, la finalul unei întâlnirii pe care a avut-o cu Liviu Dragnea şi cu preşedintele Comisiei speciale, Florin Iordache, că este important ca Legile justiţiei să fie adoptate fără grabă şi în acord cu deciziile CCR.

“Am discutat despre mai multe legi aflate în procedură parlamentară şi despre Legile justiţiei şi cu preşedintele Comisiei, Florin Iordache. Ideea a fost să avem un calendar în care să nu ne grăbim. Am avut ieri (miercuri – n.r.) o primă dezbatere în comisie, am luat fiecare text în parte, nu a durat mult pentru că suntem toţi foarte strânşi de decizia CCR. O să avem următoare şedinţă luni (…). Despre calendar a fost vorba, să facem dezbaterea cât este nevoie şi să respectăm riguros decizia CCR. Foarte multe articolele de modificat nu sunt, sunt aproape 20, şi o marjă destul de mică de manevră pentru membrii comisiei. Aşa spune decizia Curţii”, a declarat Robert Cazanciuc.

Robert Cazanciuc a afirmat că eliminarea Preşedintelui României din procesul de numire a magistraţilor de rang înalt are ca scop întărirea independenţei CSM.

Este vorba despre un amendament depus de PSD, privind numirea conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). Amendamentul prevede că „preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de Secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani”.

În forma supusă controlului de constituţionalitate al CRR, legea prevede că „preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani”.

R.D.

NICIUN COMENTARIU