3.7 C
București
luni, 6 decembrie 2021 - 20:47
No menu items!

Un avocat a răsturnat cele mai mari pedepse date vreodată pentru o afacere imobiliară investigată de DNA

spot_img

La 12 ani distanță de cel mai vizibil faliment imobiliar din județul Constanța, un avocat obține eliberarea oamenilor de afaceri și rejudecarea procesului Vectra care ajunsese la o sentință definitivă de 10 ani de închisoare pentru protagoniști. Decizia a fost luată de judecătorii ÎCCJ într-o cale extraordinară de atac, după ce oamenii de afaceri au petrecut aproape un an și jumătate în pușcărie, executând pedepsa pentru o faptă care nu există. Firma Vectra primise cele mai răsunătoare contracte publice din ultimul mandat al regimului Mazăre, dar și altele private, printre care și construcția complexului rezidențial Caelia, din Mamaia – cunoscut drept blocul vip-urilor.

Victoria nesperată a avocatului constănțean Georgiana Covrig ridică mari semne de întrebare cu privire la modul în care funcționează justiția din Constanța, în special atunci când în dosare apar numele unor persoane importante ca păgubiți, oameni puternici din lumea afacerilor, politică sau justiție.

Afacerea Vectra ar fi trebuit să-i îmbogățească pe mulți, nu doar pe dezvoltatori, dar criza financiară i-a obligat pe oameni să nu aleagă orbește riscul. Printre cei care au beneficiat de importante reduceri pentru achiziții în faza de proiect se numărau avocați, polițiști, judecători, oameni de afaceri, în speciali din comunitatea machedonilor. Criza  economică din 2008 i-a forțat pe dezvoltatori să ceară insolvența, deși proiectul fusese pus în opera în proporție de 80%. Au urmat procese civile câștigate de clienți și plângeri pentru înșelăciune clasate de parchetele locale. Cu toate acestea, DNA a ales să trimită în judecată acest dosar bazându-se pe o expertiză făcută de pe Google, și, prin decizia judecătorului Lică Lucian, a primit o sentință spectaculoasă de 20 de ani de închisoare la fond. O judecată rapidă, fără avocați din oficiu pentru firmele inculpate și fără termene pentru apărări, neajunsuri care au condus la o sentință de rejudecare. Sub presiunea prescripției, rejudecarea s-a făcut cu termene zilnice, fără ca procedurile să fie vreodată respectate și fără să fie cunoscuți nici la finalul procesului numărul real de păgubiți, în condițiile în care 90 de imobile fuseseră predate înainte de trimiterea în judecată. La aproape 10 ani de la fapte, Curtea de Apel Constanța a avut ultimul cuvânt – pedepse maxime pentru înșelăciune cu spor de 50%, deși faptele așa cum fuseseră încadrate de DNA erau dezincriminate și chiar prescrise. 

„In concret toata presupusa activitatea infractionala retinuta de catre DNA si ulterior preluata copy-paste de catre instantele de judecata in cascada, reprezinta o cauză neimputabilă inculpatilor ce a avut ca efect nerespectarea contractului, aspecte care pot si trebuie sa fie analizate de catre instantele civile, cum de altfel a mentionat Parchetul de pe langa Judecatoria si Tribunalul Constanta in ordonante ce se bucura de putere de lucru judecat in raport cu toate persoanele care au reclamat aceeasi situatie de fapt in raport cu aceeasi inculpati. (Mentionez ordonanta nr. 2132/P/2010 a Parchetului de pe langa Tribunalul Constanta care a analizat aceeasi situatie descrisa si in prezentul dosar, reclamata de catre Ganea Adrian, Cretu Stefan, Ion Tudor, Popa Bianu Aureliana, Fratila Liviu, Bugu Andreea Raluca, Munteanu Aneta, Ganea Sebastian Raul si Baston Adrian). (…) Faptul ca la un moment dat din motive independente de vointa societatilor sau persoanelor fizice a intervenit un blocaj al activitatii ce a antrenat o imposibilitate obiectiva de respectare a obligatiilor contractuale asumate, respectiv nepredarea la termen a imobilelor, nu poate constitui premisa antrenarii raspunderii penale pentru ca nu a existat niciun moment o intentie de inducere in eroare sau prezentare ca adevarate a unor aspecte false.”, a arătat avocatul în calea extraordinară de atac.

Axa apărării împotriva acuzațiilor de înșelăciune au fost cele șase expertize contabile care au arătat că, în perioada 2006 – 2009, dezvoltarea imobiliară ocupa doar 37,71% din cifra de afaceri totală derulată de societățile controlate de cei trei oameni de afaceri condamnați, cea mai mare parte a afacerilor având ca obiect prestări servicii (construcții civile și industriale) ori vânzarea de materiale de contrucții fabricate (beton) către terți.

DOCUMENTUL APĂRĂRII: Concluzii recurs 15074

Între realizările emblematice ale societăților (condamnate în cauză) se numără: Complex Rezidențial Caelia, stațiunea Mamaia (beneficiar Viorel Păunescu), traseele conductelor petroliere din Marea Neagră (beneficiar TMUCB pentru ROMPETROL RAFINARE), monumentul Drapelului României de pe faleza Cazinoului Constanța (beneficiar MUNICIPALITATEA CONSTANȚA), furnizarea betonului pentru Centura de ocolire a Mun. Constanța (Autostrada A4, beneficiar Astaldi SPA pentru C.N.A.I.R.), construcții industriale (Combinatul pentru producția cimentului CEMROM) și civile.”, se precizează în documentul care a condus la sentința favorabilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție care poate fi consultată aici: minuta 243 RC din 23.07.2020.

Dosarul ar trebui sa reintre într-o nouă faza de rejudecare, care însă în lumina așteptatei motivări a ICCJ ar putea să nu se mai poată desfășura la Constanța.