marți, 19 ianuarie 2021 - 4:58

Terorismul schimbă harta turismului mondial. Va ști România să profite?

Tulpina sud-africană nu produce mortalitate mai mare, dar e cu 50% mai contagioasă

Noua tulpină a coronavirusului identificată în Africa de Sud în octombrie, predominantă în prezent în ţara de pe continent cea mai afectată de pandemie,...

Excepții de CARANTINĂ pentru românii care se întorc în țară. DOCUMENT

Românii care revin în țară pentru evenimente tip naștere, căsătorie, deces și tratament medical ar putea primi o excepție de carantinare. Conform Hotărârii nr. 4...

România restricționează vaccinările anti-COVID

Autoritățile din România restricționează temporar numărul de noi vaccinuri anti-COVID la maximul 16.800/zi la nivel național, ca urmare a întârzierii livrării dozelor de către...

Medicamente anti-COVID pe care Gigi Becali voia să le aducă în țară, blocate la graniță. Care este motivul

Un transport de medicamente anti-COVID pe care Gigi Becali voia să îl aducă în România a fost blocat la frontieră. Medicamentele de proveniență rusească...

Terorismul internațional este pe cale să producă schimbări semnificative în fluxurile turismului internațional. Și asta din simplul fapt că epicentrul mișcării teroriste internaționale (Statul Islamic, Al-Qaida) se află chiar în regiunea Mării Mediterane, una dintre destinațiile-cheie ale turismului internațional. România poate profita de pe urma acestei situații, pentru a dezvolta sectorul turistic, se arată într-o analiză a agenției de business information şi credit management KeysFin România.

În țările mediteraneene se înregistrează o treime din încasările în turism la nivel mondial și aici ajunge jumătate din numărul turiștilor străini din întreaga lume, potrivit datelor Organizației Mondiale a Turismului (OMT). Însă în anul 2015, printre cele mai importante destinații turistice ale regiunii au fost lovite de atentate teroriste : Turcia, Egipt, Tunisia, Franța. Numai în Egipt ajungeau în fiecare an 2,6 milioane de turiști ruși. Tensiunile diplomatice ruso-turce au dat o lovitură suplimentară turismului din regiune, având în vedere că în jur de 3,5 milioane de turiști ruși ajungeau anual în Turcia. Imediat după doborârea avionului militar rus de către forțele aeriene turce, pe 24 noiembrie, agențiile de turism care operează pe piața rusă au încetat să mai comercializeze pachete turistice către Turcia. Acest lucru este văzut drept o oportunitate pentru țările aflate în proximitate și care au fost scutite până în prezent de atentate teroriste sau de instabilitate. 

Unde vor merge milioanele de turiști ruși? în Egipt, zborurile sunt suspendate. În Asia, este prea scump. În Turcia, Ministerul de Externe îi descurajează pe turiști, după cu scria săptămânalul francez cu tentă economică „L’Expansion”. Italia a anunțat deja că dorește să devină o destinație alternativă, autoritățile italiene lansând la începutul acestei luni portalul în limba rusă, La Tua Italia. Inițiativa italiană este de înțeles având în vedere că rușii reprezintă al 5-lea flux de turiști la nivel mondial, cheltuind la locurile de vacanță în jur de 50 de miliarde de dolari. Dar și vecinele noastre, Ungaria și Bulgaria desfășoară o campanie agresivă atât în Europa cât și în țări din Asia pentru a capta din fluxul de turiști care se îndreptă în mod tradițional spre Egipt, Tunisia, Turcia și chiar către liniștitul Maroc. Potrivit OMT, scăderile în aceste țări se așteaptă substanțiale : -41% în Turcia, -38 % în Tunisia, -60% în Egipt,  -33 % în Maroc.

Perioada următoare poate reprezenta o oportunitate de relansare și pentru turismul românesc, un domeniu care, în ciuda unor progrese, a dat dovadă de performanțe mediocre, sunt de părere specialiștii KeysFin. Dacă Ungaria a atras în prima jumătate a anului 2015, 8,7 milioane de turiști străini, în România, pe tot anul 2015, se estimează ceva mai mult de 2,2 milioane. Rezultatul este puțin îmbucurător, chiar dacă trendul este crescător, având în vedere că și vecinii noștri bulgari, se pot mândri cu 8,9 milioane de turiști străini în 2014. Dacă vecinii noștri de la Vest și Sud și-au propus ținte ambițioase pentru 2016 (peste 10 milioane de turiști străini), România se așteaptă la ceva mai mult de 2,3 milioane de turiști, o creștere de doar 4 %. Acest lucru ne arată că la București nu prea există interesul de a profita de pe urma schimbării fluxurilor turistice în regiune. Chiar Serbia, țară cu o reputație nu tocmai bună, situată în afara UE, țară mult mai mică (77 474 km², 7,1 milioane de locuitori), cu un potențial turistic inferior României, a atras în anul 2014 peste 1 milion de turiști străini.

Situația este și mai puțin îmbucurătoare dacă privim datele îndeaproape, susțin analiștii KeysFin. Cei mai mulți străini (59,3 %, potrivit INS) au venit în România nu pentru a face turism ci în scop de afaceri, participări la congrese, conferințe, târguri sau expoziții. Este și motivul pentru care Bucureștiul și zonele limitrofe atrag 77,62 % din numărul turiștilor străini (mai bine spus nerezidenți) iar zone cu mare potențial lipsesc  practic de pe harta turismului mondial : doar 0,70 % din turiștii străini ajunși în România în anul 2014 au vizitat Delta Dunării, 6,91 % stațiunile montane, 1,75 % stațiunile balneare, 1,64 % stațiunile din zona litorală. Restul localităților și traseelor turistice au atras 11,37 % din turiștii străini ajunși în România.

Cel de-al doilea motiv al sejurului petrecut de nerezidenți în România a fost reprezentat de călătoriile în scop particular (40,7% din numărul total de turiști nerezidenți), dintre acestea evidențiindu-se călătoriile pentru vacanțe (60,2%), urmate de cumpărături, evenimente culturale și sportive, vizitarea prietenilor și rudelor, tratament medical, religie, tranzit și alte activități. Acest lucru denotă că vechea problemă a prezenței tour-operatorilor străini pe piața românească persistă. Participarea la târguri și expoziții internaționale trebuie să iasă din tiparele anilor 1980 iar internetul (crearea de site-uri atrăgătoare cu oferta turistică a României pentru toate marile piețe generatoare de fluxuri turistice spre Uniunea Europeană) trebuie să devină principalul mijloc de promovare. România ar putea privi cu atenție și piața ucrainiană, după pierderea de către țara vecină a Crimeii, cu ale sale renumite stațiuni turistice, și propune pachete avantajoase pentru litoralul românesc.

Dacă numărul unităților de cazare a crescut substanțial, mobilizarea autorităților pentru promovarea eficientă a turismului pe piețe externe lasă de dorit. Statul român cheltuie foarte puțin pentru promovarea turismului românesc în străinătate (8 milioane de euro în 2015, potrivit Autorității Naționale de Turism/ANT) iar înființarea de birouri de turism pe marile piețe emergente, generatoare de mari contingente de turiști, este anevoioasă. Abia în vara aceasta a fost anunțată deschiderea unui birou de turism al României la Beijing dar fără a se lua în calcul și Shanghaiul, capitala economică a Chinei. De asemenea, nu există reprezentanță ANT în Japonia, țară care « trimite » anual 18 milioane de turiști în întreaga lume…

Creșterea riscului securitar în țări care reprezentau destinații favorite pentru români, poate însemna și o oportunitate pentru turismul intern, mai ales că cea mai mare parte a zonelor turistice din țară sunt susținute aproape exclusiv de turiștii rezidenți în România. Numărul acestora se situează la un onorabil 6 551 339, în creștere sensibilă față de anii precedenți (6 225 798 pe anul 2013 și 6 030 053 pe 2012). Totuși și aici se constată o concentrare pe București și orașele reședință de județ (2 821 981 pe anul 2014), stațiunile turistice montane (1 158 742) și cele de pe litoral (715 778), în timp ce Delta Dunării a atras în anul 2014 doar 52 122 turiști români (în scădere sensibilă față de anul 2013 când a atras 58 095) iar toate celelalte zone turistice din țară au atras numai 1 180 750 de turiști români.

Olimpia Diaconiuc

Premierul Florin Cîțu a lipsit de la ședința coaliției pe bugetul de stat, pentru că a avut “o întâlnire mai importantă”

Premierul Florin Cîțu a lipsit, luni, de la ședința coaliției de guvernare, la care s-a dezbătut și bugetul de stat pe 2021. La finalul ședinței,...

Cum arată plămânii unui bolnav de COVID – 19 față de cei ai unui fumător înrăit

O serie de imagini cu plămânii pacienților infectați cu coronavirus au fost date publicității de CBS News. Medicii fac comparație cu plămânii unor fumători...

Un alt lider de opinie mătură pe jos cu Orban: “Au fost eliminați membri PNL pentru a intra spuma traseistă”

Adriana Săftoiu, fost deputat PNL, spune că partidul a derapat grav de la principiile morale sub conducerea lui Ludovic Orban, un exemplu fiind importul...

Magistrații, către conducerea DNA: Asumați-vă abuzurile din trecut. DOCUMENT

Patru asociaţii ale magistraţilor, altele decât cele care obișuiesc să critice public activitatea din justiție, dar și deciziile politice referitoare la justiție, reacţionează dur...

Război total în PNL. Ludovic Orban, comparat cu PSD și Liviu Dragnea. Cine sunt “reformiștii” care vor să îl dea jos pe Orban

Secretarul general al PNL, Robert Sighiartău, a declarat, luni, la Digi24, că Ludovic Orban trebuie să-și dea demisia de la șefia partidului, pentru modul...