25.7 C
București
marți, 21 mai 2024 - 19:40
No menu items!

Sistemul judiciar vrea să fie ocolit de reducerea cheltuielilor bugetare. PICCJ: Poate genera disfuncţionalităţi majore. Se vor desfiinţa unităţi teritoriale şi structuri DIICOT

spot_img

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) solicită într-o adresă către Ministerul Justiţiei ca reducerea cheltuielilor bugetare să nu se aplice instituţiilor din cadrul sistemului judiciar pentru evitarea producerii unor consecinţe devastatoare asupra activităţii acestor instituţii.

“Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie atrage atenţia că unele dispoziţii ale proiectului de act normativ menţionat pot genera disfuncţionalităţi majore în activitatea parchetelor. Cu titlu preliminar, se impune a fi subliniat faptul că organizarea internă a instituţiilor din cadrul sistemului judiciar este reglementată prin legi şi ordonanţe de organizare şi funcţionare, cele mai importante dintre acestea fiind Legile nr. 303/2022 şi nr. 304/2022, a căror adoptare a constituit atât îndeplinirea unuia dintre jaloanele Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cât şi principalul argument pentru ridicarea MCV. În atare condiţii, dacă ordonanţa de urgenţă s-ar aplica instituţiilor din sistemul judiciar s-ar produce, implicit, schimbări esenţiale în organizarea internă a acestor instituţii, cu modificarea corelativă a legilor de organizare şi funcţionare a respectivelor instituţii, ceea ce ar produce grave perturbări în activitatea de urmărire penală”, se precizează în solicitare.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie consideră că “orice intervenţie legislativă cu impact asupra activităţii parchetelor trebuie realizată cu respectarea standardelor constituţionale vizând principiul fundamental al independenţei justiţiei, evitând astfel destabilizarea sistemului judiciar în ansamblul său şi afectarea gravă a dreptului cetăţeanului de acces la justiţie”.

PÎCCJ susţine că un prim aspect avut în vedere îl reprezintă dispoziţiile art. VI alin. (1) din proiectul de act normativ care se referă la „anularea” posturilor vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcţii aprobate potrivit legii la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă.

“Aplicarea acestor dispoziţii în cazul parchetelor ar crea premisele unui blocaj în activitatea judiciară, cunoscute fiind dificultăţile cu care acestea se confruntă (nenumărate parchete au posturi vacante şi/sau au înregistrat o încărcătură pe procuror peste media naţională). În prezent la nivelul parchetelor sunt vacante 903 posturi de procuror, dintr-un total de 3040 posturi, reprezentând un procent de 29,70%. În situaţia adoptării măsurilor preconizate, vor fi parchete care vor fi desfiinţate de facto sau vor funcţiona cu unul sau doi procurori, fiind imposibilă asigurarea activităţii acestora cu respectarea tuturor exigenţelor impuse de statul de drept.  După cum bine se cunoaşte, există unităţi de parchet unde toate posturile de procuror sunt vacante, precum Parchetul de pe lângă Judecătoria Măcin sau Parchetul de pe lângă Judecătoria Însurăţei. În perioada imediat următoare şi alte unităţi de parchet vor fi în situaţia de a nu mai avea niciun procuror în schemă. În cazul acestor parchete, aplicarea dispoziţiilor ordonanţei de urgenţă ar echivala cu desfiinţarea de facto a acestor unităţi, aspect care ar duce la încălcarea dispoziţiilor art. 100 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 care prevede că pe lângă fiecare instanţă să funcţioneze o unitate de parchet”, arată sursa citată.

De asemenea, sunt nenumărate unităţi de parchet care funcţionează cu un singur procuror în schemă, precum Parchetul de pe lângă judecătoriile Moldova Nouă, Făget, Gherogieni, Darabani, Dorohoi, Moreni, Pătârlagele, Râmnicu-Sărat, Mizil, Brezoi, Bălceşti, Carei, Adjud, Vânju Mare, Strehaia, Babadag, Târgu Lăpuş, Sighetu Marmaţiei, Zimnicea, Oneşti, Mediaş.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie mai atrage atenţia că “inclusiv parchete de pe lângă tribunale, precum Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, care au în competenţă investigarea unor infracţiuni de o gravitate deosebită, precum cele de omor, evaziune fiscală, spălarea banilor şi infracţiuni de corupţie, funcţionează în acest moment cu un sigur procuror în schemă. Perpetuarea acestei situaţii va determina imposibilitatea gestionării unor fenomene infracţionale grave”.

PÎCCJ menționează și că un număr semnificativ de parchete funcţionează cu mai puţin de jumătate din personalul aferent schemelor de personal actuale (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, Parchetul de pe lângă Tribunalele Alba, Călăraşi, Ialomiţa, Constanţa, Tulcea, Mehedinţi, Olt, Galaţi, Brăila, Vrancea, Vaslui, Satu Mare, Arad, Caraş Severin).

“Un impact negativ asupra funcţionării sistemului judiciar va produce şi aplicarea dispoziţiilor art. VII din proiectul de act normativ, care prevăd desfiinţarea structurilor de parchet organizate ca birouri. Sub acest aspect, trebuie arătat faptul că, la nivelul marilor unităţi de parchet, funcţionează birouri dedicate combaterii infracţionalităţii sau coordonării activităţii de urmărire penală din anumite domenii de activitate clar delimitate, domenii care, în cazul desfiinţării acestor structuri organizatorice ar rămâne neacoperite, ceea ce ar necesita un interval de timp greu de prognozat, precum şi eforturi logistice suplimentare pentru preluarea acestor atribuţii la nivelul structurilor ierarhic superioare. Aceasta întrucât, unul dintre principiile de bază ale funcţionării unităţilor de parchet este, în prezent, specializarea procurorilor pe diferite sectoare de activitate, specializare care îşi găseşte reflectarea şi în organizarea internă corespunzătoare a acestor domenii de activitate”, se mai arată în solicitarea către Ministerul Justiţiei.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a mai explicat că la nivelul structurilor specializate, cu precădere DIICOT, la nivelul majorităţii judeţelor funcţionează birouri teritoriale. “Ori, desfiinţarea structurilor de parchet organizate ca birouri prevăzută de art. VII din proiectul de act normativ ar echivala cu defiinţarea de facto a structurilor teritoriale ale DIICOT din respectivele judeţe, cu consecinţe greu de estimat în ceea ce priveşte capacitatea de luptă împotriva criminalităţii organizate”, a mai transmis sursa citată.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie consideră că reducerea ponderii funcţiilor de conducere nu se poate realiza fără o reorganizare totală a structurii actuale a instanţelor.

“Nu în ultimul rând, aplicarea dispoziţiilor art. X alin. (1) din proiectul de act normativ care impun ca raportul funcţii de conducere – funcţii de execuţie să nu depăşească 10% ar presupune reducerea funcţiilor de conducere la nivelul Ministerului Public la cifra de 300, în condiţiile în care Ministerul Public este structurat în 240 de parchete şi două direcţii specializate (fiecare cu organizarea sa internă), fiecare dintre aceste entităţi trebuind să aibă minim un procuror cu funcţie de conducere pentru a putea funcţiona.  În atare condiţii, reducerea ponderii funcţiilor de conducere nu se poate realiza fără o reorganizare totală a structurii actuale a instanţelor şi corelativ a Ministerului Public (spre exemplu, un număr de 105 dintr-un total de 176 de unităţi de parchete de pe lângă judecătorii sunt catalogate drept unităţi mici sau foarte mici, cu o schemă de 3 până la 5 procurori)”, a mai transmis Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Acesta solicită ca sistemul judiciar să nu fie afectat de măsurile prevăzute în respectivul act normativ: „Prin prisma tuturor acestor considerente, dată fiind situaţia concretă a parchetelor şi pentru a evita producerea unor consecinţe devastatoare asupra activităţii instituţiilor din sistemul judiciar, în cursul zilei de astăzi, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a înaintat Ministrului Justiţiei o adresă prin care solicită ca actul normativ preconizat a fi adoptat să nu fie aplicat instituţiilor din cadrul sistemului judiciar”.

                                                                                                                  Adina Silav