90% din infecțiile de tract respirator sunt virale și, în aparență, toată lumea crede că sunt bacteriene și necesită tratament antibiotic. Din păcate, românii ocupă primele locuri în Europa la consumul de antibiotice după ureche, rezistența la antibiotice fiind una dintre cele mai frecvente cauze de mortalitate la nivel mondial. „Avem o problemă de sănătate publică”, a avertizat prof.dr. Codruț Sarafoleanu, secretar general al Societății Române de Rinologie, în cadrul conferinței ”Împreună pentru prevenirea și combaterea rezistenței la antimicrobiene. Cum tratăm corect virozele și răcelile de sezon? Ghiduri de bună practic”, organizată de DC Media Group.
„Sunt niște cifre foarte seci, 1,27 milioane de decese anual și până în 2050 aproape 10 milioane de decese în fiecare an care se pot datora unor infecții incurabile la momentul acela dar curabile în acest moment. În ceea ce privește inițiativa noastră, împreună cu Societatea de Medicină a Familiei în 2019, am avut primele astfel de întâlniri și sensibilizări ale opiniei publice, a pacienților, organizațiilor de pacienți și a factorilor de decizie din România.
Am pornit de la faptul că 90% din infecțiile de tract respirator sunt virale și, în aparență, toată lumea crede că sunt bacteriene și necesită tratament antibiotic, evident nasul înfundat, secrețiile nazale și celebrul roșu în gât sunt problemele esențiale pentru care românii iau antibiotic sau își doresc o prescripție cu antibiotic”, a declarat prof. dr. Codruț Sarafoleanu, în cadrul conferinței.
România, locul unu la rezistența la combinații de antibiotice
„Dacă ne uităm la CDC, un studiu din 2021-2023, deci acoperă și perioada pandemiei, România ocupă locul unu rezistență la Pseudomonos Aeruginosa, la combinații de antibiotice. Locul unu, undeva 36% rezistența la Macrolides a pneumococului și locul doi la rezistența stafilococului auriu meticilino-rezistent. Asta este o problemă semnificativă și în ceea ce privește infecțiile de spital. Din punctul ăsta de vedere stăm foarte rău. 53% dintre pacienți au luat antibiotice pentru afecțiunea de tract respirator în ultimele șase luni.
La nivel global, pentru că aici este invocat un studiu la nivel global, cam 40% – țări care au procente mai mari de rezistență la antibiotice decât România. Ceea ce mă îngrijorează pe mine, vedeți aproape jumătate dintre cei care au fost consultați să răspundă la acest studiu, nu au răspuns, ceea ce înseamnă că acel procent s-ar putea să fie un pic mai mare”, a mai declarat prof. dr. Sarafoleanu.
Președintele CNAS, Andrei Baciu: „Aveți idee care este consumul de antibiotice pe rețete decontate și prescrise pentru asigurați? Câți asigurați au beneficiat, în 2022, de o rețetă pentru antibiotic? 4,2 milioane de români”
La rândul lui, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Andrei Baciu a afirmat că problema rezistenței la antimicrobiene este „o chestiune cât se poate de serioasă, nu numai la nivel global, ci și în România, care se află pe un nedorit loc, trei, la nivel european, în ceea ve privește rezistența antimicrobiană. Suplimentar, vedem că este o temă care se suprapune foarte clar cu momentul în care ne aflăm.”
În acest sens, Andrei Baciu a prezentat câteva cifre alarmante în ceea ce privește consumul de antibiotice, mai ales în sezonul rece. „Aveți idee care este consumul de antibiotice pe rețete decontate și prescrise pentru asigurați? Câți asigurați au beneficiat, în 2022, de o rețetă pentru antibiotic? 4,2 milioane de români. Dacă ne raportăm la 16 milioane de asigurați, asta înseamnă un sfert. Iar acestea sunt compensate.
Suplimentar, mai există și cele pe rețete pe rețetă simplă. Să dau un exemplu simplu. Dacă mergi la stomatolog, ai o intervenție, se prescrie un antibiotic pentru 5 – 7 zile. Acestea nu sunt cuprinse în statisticile de la CNAS. Cam asta este amploarea fenomenului: unul din patru români, în 2022, a beneficiat de un antibiotic decontat.
Să mai ținem cont și de faptul că nu toate antibioticele existente în România sunt compensate. Motiv pentru care datele sunt, cu atât mai mari și cu atât este mai serioasă problema despre care discutăm astăzi”, a mai spus Andrei Baciu în cadrul dezbaterii ”Prevenirea și combaterea rezistenței la antimicrobiene (RAM). Cum tratăm corect virozele și răcelile de sezon?”
În plus, Baciu a precizat că, în sezonul rece, există o creștere a consumului de antibiotice, iar acest lucru indică faptul că „prescrierea se face, în principal, pentru infecții al tractului respirator care se suprapun cu sezonul rece”, iar o mare parte din acest consum este atribuit copiilor. „Vorbim de copii, care ajung la antibiotic, tocmai din dorința de a depăși cât mai repede un moment acut sau subacut infecțios. Acestea sunt datele și situația este pe cât se poate de reală”, a conchis președintele CNAS.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila: „Avem doar două soluții să menținem lucrurile sub control”
Prezent la dezbaterea organizată de DC Media Group, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a explicat de ce utilizarea antibioticelor poate fi periculoasă.
„Tema abordată în cadrul acestei conferințe reprezintă o problemă de sănătate publică în evoluție. Nu am rezolvat problema, iar pericolul pentru următorii 20-30 de ani este tot mai mare pentru că ne va aduce în epoca pre-antibiotică. Ce înseamnă asta? Înseamnă că infecțiile banale cu bacterii pe care acum le tratăm cu ușurință, făcând de exemplu un tratament de 5 zile cu un antibiotic banal, s-ar putea să devină infecție amenințătoare de viață pentru care nu avem tratament.
De ce se întâmplă lucrul acesta? Bacteriile sunt mult mai în vârstă și mult mai experimentate decât noi. Există de vreun miliard de ani bacterii pe Terra și antibioticele le folosim de vreo 80 de ani, deci era antibioticelor în viața bacteriilor reprezintă o milisecundă, iar capacitatea lor de se adapta la această amenințare, că pentru ele reprezintă o amenințare, este extraordinar de mare. Și au făcut-o.
Aceasta este realitatea. Deci, este clar că nu avem decât două soluții să menținem lucrurile acestea sub control. În primul rând, să prescriem antibiotice doar atunci când este necesar și să le și luăm într-un mod corect. Adică, antibioticul potrivit pentru infecția potrivită, în doza potrivită și cu durata de tratament potrivită. Acestea sunt soluțiile. În plus, mai există o problemă.
Jumătate din consumul de antibiotice la nivel global este în sectorul veterinar, nu este în medicina umană. De ce? S-a observat că introducerea antibioticelor în hrana animalelor, păsărilor, peștilor, duce la o creștere mai rapidă a acestora, fără probleme. Și atunci se dau ca factori de creștere. Consumul unor astfel de produse în care au fost introduse antibiotice generează rezistență la antibiotice”, a declarat Alexandru Rafila în cadrul conferinței „Împreună pentru prevenirea și combaterea rezistenței la antimicrobiene. Cum tratăm corect virozele și răcelile de sezon? Ghiduri de bună practică”, organizată de DC Media Group.
Dezbaterea a fost organizată în cadrul săptămânii de conștientizare RAM – World Antimicrobial Awareness Week (18-24 noiembrie) a cărei teme de anul acesta este “Preventing Antimicrobial Resistance Together”.
Rezistența la antibiotice reprezintă o amenințare pentru sănătatea publică la nivel mondial, fiind descrisă de Organizația Mondială a Sănătății ca o cauză majoră de mortalitate. Este una dintre primele 10 amenințări de sănătate publică globală cu care se confruntă umanitatea – 1,27 milioane decese anual și până în 2050 aproape 10 milioane de decese în fiecare an se pot datora infecțiilor incurabile, dar care sunt curabile în acest moment.
Raluca Dan