7.9 C
București
joi, 15 aprilie 2021 - 11:10

România rămâne fără păduri. Traversează cea mai gravă criză din ultimii 25 de ani

România se află în cea mai gravă criză a pădurilor de după Revoluția din 1989, arată un raport al organizației Greenpeace realizat în perioada 2013-2014. Autorii raportului susțin că, în țara noastră, au loc 62 de tăieri ilegale de arbori pe zi, ceea ce înseamnă că pădurile dispar într-un ritm accelerat. Județele care au înregistrat cel mai mare număr de tăieri ilegale sunt Argeș, Bacău și Mureș, iar valoarea totală a pagubelor depășește 50 de milioane de euro. Conform aceluiași document, fenomenul este greu de controlat de autorități.

Astfel, potrivit cercetării, în perioada analizată, au fost înregistrate 45.509 de cazuri de tăieri ilegale de pădure, echivalentul unei medii de 62 de cazuri/zi, în creștere de la 28 de cazuri/zi consemnate între anii 2009-2011, respectiv 50 de cazuri/zi, la nivelul anului 2012. Autoritățile au identificat, astfel, la nivel național, o cantitate de 1.011.892 metri cubi, asociată acestor cazuri de tăieri ilegale, adică 22 metri cubi/caz, în creștere de la 120.836 metri cubi în 2012 și 452.842 metri cubi, în intervalul 2009-2011.

Județele care au înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale sunt: Argeș (5.851 cazuri, 12,85% din totalul cazurilor la nivel național), Bacău (3.538 cazuri, 7,77%) și Mureș (3.351 cazuri, 7,36%. De altfel, județul Argeș a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale identificate de către autorități și în perioada 2009-2011, respectiv 6.458 de cazuri.

În schimb, ca volum de lemn tăiat ilegal, raportul Greenpeace România arată că județele Cluj, Alba și Maramureș sunt cele din care au dispărut cele mai mari cantități. În același timp, conform noii cercetări efectuate de Greenpeace asupra suprafeței acoperite cu păduri la nivel național, ritmul distrugerii acestora se menține la un nivel alarmant, de 3 hectare/oră.

La nivelul celor trei județe se înregistrează 78% din volumul de lemn tăiat ilegal la nivel național în perioada 2013-2014, județul Cluj înregistrând 37% din volumul total, Alba – 23% și Maramureș – 18%.

În ceea ce privește prejudiciul, valoarea totală la nivel național, în intervalul analizat, a fost estimată de către autorități la 230.937.047 lei (aproximativ 52,1 milioane euro). Ca urmare a volumului mare înregistrat, județele Cluj, Alba și Maramureș prezintă cele mai mari valori medii, respectiv: 70.189 lei prejudiciu/caz în Alba, 52.742 lei/caz în Cluj și 27.227 lei/caz în Maramureș. Astfel, cele trei județe totalizează 79% din prejudiciul cauzat.

Posibile soluții

În legătură cu fenomenul de tăieri ilegale, acesta ar putea fi redus prin aplicarea de pedepse mai aspre (inclusiv încadrarea ca infracțiune a sustragerii de material lemnos, indiferent de cantitate — în momentul de față, conform legii, dacă valoarea prejudiciului este de până la de 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă fapta este considerată contravenție, nu infracțiune, și se pedepsește cu amendă).

De asemenea, este necesară o mai bună colaborare între instituțiile cu atribuții de control (Poliție, Garda Forestieră, Jandarmerie) și alocarea de personal suplimentar pentru o mai bună acoperire a fondului forestier, a zonelor izolate, dar și în vederea organizării unui sistem permanent de pază (și pe durata nopții).

Ar fi foarte util ca personalul cu atribuții în constatarea și investigarea delictelor silvice din Jandarmerie și Poliție să beneficieze de pregătire de specialitate.

La reducerea fenomenului tăierilor ilegale poate contribui și îmbunătățirea Radarului Pădurilor, prin transparentizarea informațiilor și accesul public la amenajamentele silvice.

raport Greenpeace România

Programul “Radarul pădurilor” a fost lansat în toamna anului trecut și este bazat pe un software instalat pe telefoane mobile prin care poate fi urmărită trasabilitatea lemnului.

Acest software este instalat pe un smartphone înainte ca lemnul să plece din pădure, iar sistemul generează un cod unic, care este trecut pe avizul de însoțire a lemnului. Orice intrare în sistemul de urmărire a circulației lemnului va lăsa urme și nu va putea fi folosit de două ori același aviz.

De la debutul programului, au fost însă cazuri în care simpli cetățeni care au semnalat nereguli au fost descurajați să mai facă acest lucru de reacția autorităților. Spre exemplu, în iunie, impulsionat de proiect, un bărbat din Maramureș a dat alarma când a văzut un transport de bușteni care i s-a părut suspect. A doua zi însă, detectivul de ocazie s-a trezit amendat cu 1.000 de lei pentru că ar fi sunat în mod nejustificat la Poliție.

Ancheta ulterioară a stabilit că firma reclamată, care efectuase mai multe curse în ziua respectivă, nu avea toate documente legale. Iar bărbatul a fost nevoit să deschidă un proces prin care a contestat amenda uriașă primită pentru reclamația care s-a dovedit a fi îndreptățită.

Peste 7 milioane de metri cubi de lemn, dispăruți fără urmă

Studiile arată că România nu mai are păduri virgine, iar cele deja exploatate dispar văzând cu ochii.

Ceea ce investigheaza autoritățile și ceea ce știm că lipsește nu se potrivește. Avem de-a face cu peste 7 milioane de metri cubi de lemn care nu știm unde s-au dus și cine a beneficiat de pe urma lor.

Valentin Sălăgean
coordonator Greenpeace

Raportul Greenpeace a fost alcătuit pe baza tuturor documentelor oficiale strânse de la Ministerul Mediului, ROMSILVA, Garda Forestieră, Poliție și Jandarmerie.