Impactul măsurilor luate de Guvernul României în cazul pensiilor speciale sau al pensiilor de serviciu este ZERO pentru perioada următoare, arată o notă a Băncii Mondiale la raportul tranmis inițial autorităților. Potrivit experților, aceste măsuri ar putea reduce cheltuielile bugetare cu cel mult 0,02% din PIB în 2070.
Astfel, în cazul indexării pensiilor de serviciu ale magistraților cu rata inflației ar trebui să reducă cheltuielile maxime pentru pensiile magistraților de la 0,114% din PIB în 2049 (în condițiile proiectului de lege înainte de modificări) la 0,082% din PIB în 2042. Până în 2070, se preconizează că cheltuielile se vor reduce cu aproximativ 0,026% din PIB (de la 0,093% din PIB la 0,067% din PIB), arată noul raport al Băncii Mondiale.
Cât despre creșterea vârstei de pensionare a membrilor corpului diplomatic la același nivel ca în sistemul public general (65 de ani pentru bărbați și 62 de ani pentru femei, cu posibilitatea unei creșteri treptate până la 63 de ani până în 2030), Banca Mondială estimează că această măsură nu are „niciun impact semnificativ” asupra cheltuielilor bugetare, având în vedere că numărul total al pensionarilor din această categorie este sub 800 de persoane și este în scădere.
În privința sporurilor suplimentare pentru militari, excluse din baza de calcul a pensiei militare (sporurile acordate în perioada pandemiei de COVID-19 și valoarea serviciilor turistice), Banca Mondială estimează că măsura în sine ar trebui să reducă cheltuielile maxime de la 0,789% din PIB în 2028 la 0,784% din PIB în 2028, iar până în 2070 cheltuielile ar trebui să se reducă cu aproximativ 0,013% din PIB (de la 0,622% la 0,609% din PIB).
În cazul impozitării cu 15% a pensiilor de serviciu (cum sunt pensiile magistraților, de exemplu) care depășesc salariul mediu, impozit ce ar urma să fie aplicat pentru partea din pensie care este plătită de la bugetul de stat (nu din contribuțiile la asigurări sociale), experții Băncii Mondiale arată că se așteaptă ca această măsură în sine să aibă un efect neglijabil asupra cheltuielilor brute. Pe o bază netă, reducerea va fi de 0,003% din PIB în 2028 și de 0,012% din PIB până în 2070, deoarece nu există o componentă de pensie din fondul de asigurări sociale care să compenseze impozitul.
„Pentru magistrați, se preconizează că această măsură va crește ușor cheltuielile brute din cauza mecanismului de funcționare a plafonului. Cheltuielile brute maxime în 2042 vor crește de la 0,082% din PIB la 0,086% din PIB, iar până în 2070 vor crește de la 0,067% din PIB la 0,07% din PIB. Cu toate acestea, aceste creșteri vor fi recuperate sub formă de impozite, cu un efect net neglijabil”, se mai arată în raport.
Raluca Dan