Grupul OMV Petrom a înregistrat în 2022 un profit net de 10,3 miliarde lei, cu 260% mai mare comparativ cu cel din anul anterior, conform rezultatelor financiare neauditate transmise, joi, Bursei de Valori Bucureşti.
„Anul 2022 a fost unul fără precedent pentru industria energetică, cu dificultăţi în ceea priveşte aprovizionarea cu produse energetice, preţuri internaţionale record şi volatilitate fiscală. Rezultatele noastre reflectă acest mediu de piaţă şi performanţa operaţională: diversificarea surselor de energie, continuitatea aprovizionării, producţie record de electricitate. Veniturile OMV Petrom sunt o bază solidă pentru contribuţia la economia României şi la sectorul energetic românesc. Profitul net a fost de 10 miliarde de lei, în timp ce contribuţia la bugetul de stat, prin taxe şi dividende, a atins un nivel record de 20 miliarde de lei. Creşterea taxelor a fost determinată, în principal, de impozitele şi contribuţiile specifice industriei, totalizând peste 7 miliarde de lei. Vom continua să urmărim obiectivele Strategiei 2030, care are în vedere susţinerea tranziţiei energetice din România, oferind pieţei soluţii de energie noi şi curate”, a declarat Christina Verchere, directorul general al OMV Petrom.
Ea a subliniat că pentru 2023 investiţiile aproape se dublează, la 6 miliarde lei, echivalând cu aproximativ 60% din profitul net din 2022, iar Neptun Deep se află în centrul strategiei companiei „şi ne vom concentra să aducem proiectul mai aproape de decizia finală de investiţie, planificată pentru jumătatea anului 2023”.
La nivelul grupului, rezultatul din exploatare CCA excluzând elementele speciale a fost de 12,2 miliarde lei, cu contribuţii în creştere de la toate segmentele de activitate, „reflectând contextul de piaţă fără precedent al preţurilor crescute şi volatile ale mărfurilor”, iar investiţiile au crescut cu 26%, la aproape 3,6 miliarde lei, se menţionează în comunicatul OMV Petrom.
În sectorul de Explorare şi Producţie, rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale a fost de 5,4 miliarde lei (1,8 miliarde în 2021), determinat, în principal, de preţurile mai mari ale ţiţeiului şi gazelor naturale şi de cursul valutar favorabil (dolar mai puternic faţă de leu), parţial contrabalansate de impozitarea mai mare în explorare şi producţie şi de volumele mai mici de vânzări.
Producţia a scăzut cu 7,9%, la 43,5 milioane barili echivalent petrol, din cauza vânzărilor de active de producţie din Kazahstan, a transferului de zăcăminte marginale către Dacian Petroleum şi a declinului natural din zăcămintele principale, parţial contrabalansate de contribuţia din lucrările de reparaţii capitale şi sonde noi.
Costul de producţie a crescut uşor, la 13 dolari/bep, în principal din cauza scăderii producţiei disponibile pentru vânzare şi a cheltuielilor crescute, parţial contrabalansate de cursul de schimb favorabil şi de impactul pozitiv din T2/22 al unui element de natură nerecurentă în legătură cu un control fiscal.
Pe partea de Rafinare şi Marketing, rezultatul din exploatare CCA excluzând elementele speciale s-a ridicat la 4 miliarde lei (2 miliarde lei în 2021), ca urmare a marjei de rafinare îmbunătăţite şi a creşterii cererii de carburanţi. Rata de utilizare a rafinăriei de 95%, comparativ cu 97% in 2021, a reflectat oprirea planificată din aprilie 2022.
Volumele vânzărilor cu amănuntul la nivel de Grup au fost mai mari cu 3%, fiind susţinute în principal de creşterea robustă a cererii pe tot parcursul anului, cu excepţia trimestrului al treilea.
În sectorul de gaze Gaze şi Energie, rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale a fost de 2,9 miliarde lei (0,8 miliarde lei în 2021), reflectând performanţa excelentă atât a segmentului de gaze naturale, cât şi a celui de energie electrică, rezultat afectat, însă, de cadrul fiscal şi de reglementare, subliniază reprezentanţii companiei.
Volumele de vânzări de gaze naturale au totalizat 46,1 TWh, fiind cu 6% mai mici, ca urmare a unui context de piaţă volatil, dar producţie netă de energie electrică a înregistrat nivelul record de 5 TWh (4,8 TWh în 2021), reprezentând 9% din mixul de producţie al României.
În raportul publicat pe site-ul Bursei de Valori București (BVB), compania precizează că se așteaptă să nu plătească taxa de solidaritate introdusă de Guvern (OUG 186/2022).
„În baza rezultatelor financiare preliminare aferente anului 2022 ale OMV Petrom și a prevederilor acestei ordonanțe de urgență, se asteaptă ca OMV Petrom să nu intre în scopul acestei contribuții de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având mai puțin de 75% din cifra de afaceri în sectoarele definite: extractia țițeiului, extracția gazelor naturale, extracția huilei și fabricarea produselor obținute din rafinarea petrolului”, se arată în document.
Conform sursei citate, în 2022, OMV Petrom a contribuit deja prin plata redevențelor, taxelor suplimentare și a altor contributii specifice industriei cu aproximativ 7,3 mld lei, pe lângă impozitul pe profit de 2,2 mld. lei.
În total, spune compania, taxele specifice industriei au crescut de circa 4 ori comparativ cu 2021.
Compania menționează că ordonanța urmează să fie supusa procesului de aprobare în Parlament, ca atare poate fi obiectul unor modificări.
Astfel, interventii noi pe partea de reglementare și fiscalitate pot avea un impact asupra rezultatelor financiare ale OMV Petrom.
Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din România, a anunțat că nu va plăti taxa de solidaritate impusă de Guvernul României în ultimele zile ale anului trecut. Motivul invocat de companie a fost că veniturile nu depăşesc 75% din cifra de afaceri, dar şi faptul că codurile CAEN respectă activitățile prevăzute în regulament.
Ministerul Finanțelor a cerut Comisiei Europene clarificări în privința regulamentului european transpus în legislația națională. Iar, Comisia Europeană a transmis că OMV nu trebuie să plătească taxa de solidaritate.
Adina Silav