11.2 C
București
marți, 19 octombrie 2021 - 22:03

Parchetul General: Ministerul Justiției a copiat de la USR legea privind desființarea SIIJ

spot_img

Observațiile Ministerului Public cu privire la proiectul de desființare a Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție arată că tehnicienii Ministerului Justiției au mari carențe profesionale, întrucât nu doar că nu stăpânesc detalii legate de competența în materie penală, dar nici nu fac distincția între instituții și titulaturi. Parchetul General arată că Ministerul Justiției a copiat mot-a-mot propunerea USR de desființare a SIIJ, respinsă definitiv de Senat, în calitate de cameră decizională, în ședința din 11 decembrie 2019.

Parchetul General a transmis punctul său de vedere asupra proiectului legislativ al Ministerului Justiției la o zi distanță după ce Cătălin Predoiu a spus că desființarea SIIJ este o prioritate a mandatului sau. Ministrul a făcut această declarație în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții comunității Declic, care i-au înmânat o petiție semnată de peste 18.000 de persoane care cer desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).

Analizând, în ansamblu, proiectul care face obiectul acestei lucrări, se poate constata că acesta nu întruneşte normele de tehnică legislativă cerute de lege, fiind deficitar atât sub aspectul conţinutului, cât şi al fundamentării soluţiei legislative propuse.”, se arată în punctul de vedere al PICCJ.

Propunerea Ministerului justiției suferă de neclarități până la cele mai mici detalii, cum ar fi titulatura conducătorului Ministerului Public, care pentru tehnicienii de la justiție este procuror-șef, nu procuror general, omul care va decide soarta dosarelor de la SIIJ. Iar neajunsurile proiectului de lege întocmit de Ministerul Justiției nu țin de finețea interpretărilor, ci de concepte de bază în procedura penală.

„În condițiile în care acest control nu ar putea fi exercitat de către conducătorii parchetelor care devin competente după desființarea S.I.I.J.(întrucât s-ar încălca principiul subordonării ierarhice, respectiv actele unui procuror ar fi controlate de către un procuror care nu are calitatea de procuror ierarhic superior lui), legea ar trebui să prevadă expres că singurul care are această calitate rămâne procurorul generalal P.I.C.C.J., căruia i-ar reveni atribuția de a efectua verificarea actelor emise de secție anterior desființării (când legea prevede această verificare, respectiv în cazul renunțărilor la urmarire penalăși al rechizitoriului), atribuția de a efectua controlul soluțiilor de clasare emise de Secție, precum și posibilitatea de a retrage căile de atac declarate de Secție.”, se arată în punctul de vedere al Parchetului General.

Alături de punctul de vedere a Parchetului General se află și opinia SIIJ, care reamintește că modul în care a fost legiferată această structură de parchet o ferește de orice ingerință politică.

„Inițiatorii Proiectului de desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție se contrazic. Parte dintre iniţiatorii proiectului de desfiinţare a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, au elaborat şi proiectul legii privind organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu, care în ședința din 13 mai, anul curent, a fost adoptat de Camera Deputaților. În expunerea de motive pentru această lege, unul din argumentele invocate avea în vedere că, pentru această tipologie de infracţiuni, cercetarea penală va fi efectuată de către persoane cu atribuții de urmărire penale, care să parcurgă un proces de specializare. Prin urmare, se poate observa că inițiatorii celor două proiecte legislative au dublu standard atunci când propun înfiinţarea/desfiinţarea unor structuri din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Astfel, când este vorba despre desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, nu mai consideră esenţială specializarea magistraţilor pe tipologii de infracțiuni, argument pe care îl invocă atunci când este vorba despre înfiinţarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu.”, se arată în punctul de vedere transmis de SIIJ Ministerului Justiției.

SIIJ chiar insistă pe nivelul profesional cerut magistraților pentru a accede în aceste funcții: 18 ani vechime, specializaţi îninvestigarea tuturor tipologiilor de infracţiuni, inclusiv în materie de corupţie. Punctajul SIIJ se referă la interesele unor actori ai luptei anticorupție pentru menținerea unui control asupra sistemului de justiție:

  • Subliniem faptul că Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie a fost înfiinţată prin Lege adoptată de Parlament, spre deosebire de Serviciul de Combatere a Infracţiunilor din Justiţie din cadrul D.N.A., înfiinţat printr-un ordin al Procurorului-şef (act infralegal).
  • De la înființarea secției, nu au existat imixtiuni a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție în activitatea Direcției Naționale Anticorupție şi nu au fost utilizate instrumente suplimentare de intimidare a magistraților din cadrul structurii anterior amintite, aşa cum, în mod neîntemeiat, susţin iniţiatorii proiectului.
  • Este adevărat că în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție se desfăşoară activităţi de urmărire penală cu privire la foşti procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dar cercetările au fost demarate ca urmare a plângerilor formulate de victime ale abuzurilor săvârșite de către aceştia, când activau în cadrul structurii anterior menţionate.
  • Surprinzător este faptul că iniţiatorii proiectului nu fac niciun fel de referire cu privire la numărul mare de magistraţi trimişi în judecată şi achitaţi de instanţele de judecată, unii dintre aceştia fiind arestaţi în cauzele în care au fost cercetaţi.

Documentul integral poate fi consultat aici.