Negocierile Parteneriatului Transatlantic (TTIP): Care sunt interesele României

Clauza ISDS va fi supusă unui control din partea Parlamentului European și al statelor membre

SUA_UE_TTIP

Negocierile dintre Comisia Europeană și guvernul SUA în domeniul Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP) continuă într-un context impropriu, cu o agendă europeană dominată de crizele din Grecia și Ucraina.

După lansarea din iulie 2013, discuțiile sunt din ce în ce mai contestate, iar principalele critici vin din partea anti-globaliștilor și dintr-un reflex anti-american.

Negocierile ar urma să se încheie la sfârșitul acestui an sau la mijlocul anului viitor. Nu se cunosc date precise despre pozițiile din negocieri, pe principiul jucătorului de poker, care nu își arată cărțile în mijlocul jocului.

Principiul de bază este că TTIP trebuie să stabilească metode noi de integrare economică și de creștere a PIB și a ocupării forței de muncă, prin eliminarea barierelor tarifare și ne-tarifare, de tip tehnic.

Contestatarii din Europa văd TTIP drept o amenințare la adresa standardelor, a securității sociale, a condițiilor de muncă, a protecției datelor și chiar a guvernanței democratice.

Cea mai dură opoziție este exprimată în Germania, Franța și Marea Britanie. Din punct de vedere ideologic și practic, TTIP ar trebui să găsească o cale de mijloc între capitalismul ”sălbatic”, de tip neo-liberal, din SUA, și capitalismul ”social” din UE.

Potrivit unor audieri recente din Parlamentul European, cele patru probleme sensibile sunt sistemul de protecție a investitorilor în raport cu statele (ISDS – investor-to-state dispute settlement), statutul serviciilor publice, posibilitatea creării de noi locuri de muncă și calitatea acestor eventuale locuri de muncă.

Subiectul ISDS va fi lăsat în ultima parte a negocierilor, iar Comisia Europeană a promis că se va asigura că ISDS se va conforma principiilor statului de drept, egalității și transparenței. SUA susține că ISDS trebuie inclusă în TTIP.

Clauza ISDS este controversată pentru că prevede posibilitatea ca investitorii să aducă guvernele în fața curților internaționale de arbitraj, mai degrabă decât în instanțele naționale.

Echipa de negocieri a Comisiei Europene este condusă de Ignacio Garcia Bercero și nu cuprinde experți români.

Sursa Zilei a adresat o serie de întrebări către europarlamentarii Victor Boştinaru, vice-președinte al grupului Socialiștilor și membru supleant în Comisia de Comerț Internațional, și Iuliu Winkler, membru al grupului PPE și vice-președinte al Comisiei de Comerț Internațional.

 1. Care credeți că sunt subiectele cu cea mai mare miză pentru România?

 Victor Boştinaru:

TTIP va crea o piaţă uriaşă şi bineînţeles un schimb comercial mai intens. Acest lucru va permite întreprinderilor europene – mari, mici sau mijlocii – un acces mai uşor pe piaţa Statelor Unite, cea ce nu este cazul acum. Legislația de cele două părţi ale Atlanticului, în multe sectoare, este foarte diferită. Armonizarea ei ar permite scăderea costurilor pentru întreprinderi şi, implicit, pentru consumatorii şi utilizatorii finali.

Vom avea mai mulţi investitori  americani în UE, dar și Statele Membre vor investi mai mult în Statele Unite. TTIP ar permite un acces mai uşor la produsele fabricate în Statele Unite, care acum sunt taxate suplimentar şi, uneori, dificil de achiziționat, precum anumite medicamente. Toate studiile arată că această deschidere ar crea locuri de muncă. Ceea ce nu ştim încă, pentru că nu există un studiu de impact oficial pentru toate sectoarele, este în ce măsură un anumit stat sau un anumit sector va fi afectat în mod pozitiv sau negativ.

Un alt interes major al Romaniei este unul strategic: accesul la piaţa energetică americană, ceea ce s-ar plia pe direcția propusă în momentul de față – diminuarea dependenţei energetice faţă de Rusia.

Iuliu Winkler:

Cred că UE are nevoie de un parteneriat comercial și de investiții cu SUA și cred că din punct de vedere al României obținerea unui final pozitiv în procesul de negociere și încheierea TTIP pot să aducă beneficii multiple directe și indirecte. Având în vedere volumul relativ redus al comerțului bilateral RO-SUA și volumul modest al investițiilor directe ale SUA în România, putem afirma că beneficiile indirecte obținute pe termen scurt sunt mai importante decât beneficiile de natură comercială pentru țara noastră. În aceleași timp, chiar la un nivel destul de redus al comerțului bilateral (circa 800 milioane euro exporturi românești, 600 milioane euro importuri din SUA), vedem totuși că este vorba de o relație comercială cu o balanță pozitivă pentru România, lucru important de păstrat. În ceea ce privește beneficiile indirecte este de la sine înțeles că parteneriatul strategic dintre SUA și România este cea mai importantă componentă a relației bilaterale. Consolidarea relației transatlantice între UE și SUA nu poate decât să fie favorabilă intereselor României.

Situația geopolitică complicată în regiune, rolul pe care îl jucăm în NATO, dar și parteneriatul strategic cu SUA ne arată că TTIP are o mare miză pentru România. Intensificarea cooperării economice, dar și creșterea prezenței SUA ca investitor în România (mai ales în domeniile de înaltă tehnologie, în cercetare, în IT&C) ar putea să beneficieze de un climat favorabil ca urmare a semnării TTIP.

În privința relației comerciale, pe lângă cifrele reflectate în balanța comercială bilaterală, trebuie luate în considerare și beneficiile indirecte, adică faptul că numeroase firme românești sunt furnizori sau contractori pentru companii vest-europene, în primul rând germane, care, la rândul lor, sunt exportatori pe piața nord-americană. Ca atare, și relația comercială ar putea să profite din plin de pe urma acestui acord.

TTIP țintește în mod asumat ca obiectiv facilitarea prezenței IMM-urilor europene pe piața SUA. Acest lucru ar putea să aducă o diversificare și a prezenței companiilor românești pe această piață.

 2. Cum sunt apărate aceste interese?

 Victor Boştinaru:

Pentru moment, negocierile nu sunt destul de avansate sau cuprinzătoare pentru a avea o imagine completă. În cel mai bun caz putem face previziuni şi analize. Definitorii vor fi clauzele acordului, iar beneficiile asupra economiei europene vor avea un efect pozitiv și asupra României. Sunt în favoarea unui acord care să obţină avantajele unei pieţe transatlantice dar si menţinerea unor standarde înalte atât sanitare, de mediu dar şi sociale. Parlamentul European va avea decizia finală în cazul acestui tratat, iar în cazul în care negocierile nu vor da rezultatul așteptat, îl vom refuza.

 Iuliu Winkler:

O analiză a domeniilor pe care TTIP își propune să le acopere (spre exemplu servicii, investiții, agricultură, produse farmaceutice, proprietate intelectuală, energie, materii prime etc.) arată clar că România are atât interese ofensive cât și defensive de apărat în cadrul negocierilor. Aceste interese sunt promovate de către experții în comerț din cadrul Reprezentanței României pe lângă UE. Evident că PE se implică în urmărirea negocierilor și în evaluarea după fiecare rundă de negociere a progresului obținut. De aceea, și deputații europeni ai României trebuie să-și folosească influența pentru a urmări evoluția negocierilor și pentru a identifica interesele țării noastre și modul în care ele sunt promovate.

 3. Cum vedeți problema ISDS în contextul intereselor României?

 Victor Boştinaru:

Introducerea unei proceduri ISDS în acest acord este punctul cel mai sensibil al negocierilor la acest moment. Rezultatul consultării publice organizate de Comisie arată în mod clar că majoritatea organizaţiilor societăţii civile de la nivelul Uniunii este împotriva acestui mod de soluţionare a conflictelor. Totodată, orice soluţie alternativă este de asemenea problematică pentru că tribunalele naţionale din numeroase țări membre nu pot aplica dreptul internațional. Înfiinţarea unei instituţii internaţionale independente ar costa prea mult în termeni financiari, iar mecanismul OMC [Organizația Mondială a Comerțului] nu poate fi utilizat în cazul investitorilor.

În plus, ISDS există de mai bine de 50 de ani şi este folosit în peste 3.000 de tratate bilaterale, inclusiv în cel negociat recent cu Canada (CETA). Putem exclude aceasta prevedere din TTIP fără a renegocia celelalte tratate? Eu cred că nu. În cazul României și al celorlalte state din SG2 [n.r. – cel mai recent val de aderare la UE], clauzele din actualele acorduri bilaterale sunt în mod cert mai puțin avantajoase decât oricare altă soluție din viitorul TTIP. O soluţie poate fi însă includerea unei proceduri ISDS reformate, mai eficientă, mai transparentă şi mai onestă.

În cazul României, în condiţiile actuale, nu consider că instanţele nationale au capacitatea de a se ocupa de aceste cazuri, iar durata de soluţionare a posibilelor dispute dintre investitori şi stat ar fi mult prea mare.

 Iuliu Winkler:

Anul trecut, Comisia Europeană a organizat o consultare publică la nivelul UE în legătură cu oportunitatea includerii ISDS într-un viitor acord UE-SUA. Rezultatele acestei consultări publice au fost prezentate la începutul lunii ianuarie. Conform așteptărilor, majoritatea respondenților se declară potrivnici unui mecanism ISDS.

Ne aflăm la confluența dintre două epoci în comerțul global. O epocă veche, în care comerțul internațional și negocierile bi- sau multilaterale erau orientate în primul rând spre salvgardarea, protejarea intereselor producătorilor naționali în fața ofensivei produselor din import, se închide. Noua eră, în care ne duce fenomenul globalizării, este cea a fluxurilor de producție și a lanțurilor de aprovizionare globale. Este epoca în care o analiză atentă a importurilor și exporturilor unei țări, de exemplu România, evidențiază nevoia exportatorilor de a face importuri de subproduse, subansamble încorporate în produsul intermediar sau finit care va fi exportat. Noțiunile clasice de comerț exterior își modifică semnificația tradițională. Era globalizării înseamnă și era cooperării. Miza TTIP este și aceea de a stabili modelul global al acordurilor de comerț și investiții în această nouă eră. Dacă SUA și partenerii săi din zona Pacificului vor încheia un acord comercial înaintea TTIP, atunci,  probabil, Europa va trebui să se acomodeze la regulile convenite de către alții și ne vom pierde –  poate definitiv – calitatea de trend-setteri în comerțul mondial.

În ceea ce privește ISDS, România are în acest moment un număr de aproape 100 de acorduri bilaterale de investiții (BIT – Bilateral Investment Treaty) încheiate, dintre care o bună parte conțin și mecanisme ISDS. Un astfel de acord avem cu SUA din 1992, care conține și mecanismul ISDS. La nivelul UE, cele 28 de state membre au încheiat un număr total de peste 1.400 de BIT-uri dintre care o bună parte, peste 1.200, conțin și ISDS. Acest lucru ne arată că protejarea intereselor investitorilor proprii pe piețele internaționale este un obiectiv de mare importanță și actualitate.

De aceea, în opinia mea, UE are nevoie de elaborarea unui nou model de acord de investiții, care să aibă o clauză modernizată de soluționare a litigiilor legate de investiții, un model care să fie transparent și care să reglementeze componența curților de arbitraj, să definească clar conflictul de interese pentru membrii acestora și să includă un mecanism de apel.

NICIUN COMENTARIU