marți, 29 septembrie 2020 - 8:00

Motivarea deciziei de condamnare a Monicăi Iacob Ridzi: Faptele fostului ministru al Tineretului sunt de o “gravitate extremă”

Dosar penal pentru fraudarea alegerilor în Sectorul 1

Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 a deschis un dosar penal pentru articolul 391 din Codul Penal, respectiv "Falsificarea prin orice mijloace a...

Barna, contră lui Iohannis: „Nu vreau ca PSD să devină istorie”

Președintele USR, Dan Barna, îi dă o replică tăioasă lui Klaus Iohannis, la afirmația acestuia potrivit căreia PSD trebuie să-și înceteze existența. Klaus Iohannis a declarat,...

Mohamad Murad, al treilea dosar pentru coruperea alegătorilor, în ziua alegerilor. Poliția i-a găsit în mașină bani și materiale electorale

Inspectoratul de Poliție al Județului Constanța a clarificat, luni seară, situația juridică a candidatului pentru postul de primar al orașului Mangalia. Omul de afaceri...

Nereguli în prelucrarea datelor de la alegeri, susțin programatorii Code4Romania

Autoritatea Electorală Permanentă este instituția care asigură organizarea și transparența alegerilor, iar STS joacă rolul de IT-ist. Cu ocazia alegerilor locale, când s-au înregistrat...

În documentul de peste 870 de pagini, judecătorii explică de ce fostul ministru şi ceilalţi inculpaţi din dosar au fost condamnaţi la pedepse cu executare sau cu suspendare

 monica_iacob_ridzi

Faptele fostului ministru al Tineretului Monica Iacob Ridzi sunt de o “gravitate extremă”, după ce aceasta a angrenat persoane în tentativa sa de a şterge urmele informatice ale infracţiunilor de corupţie pe care le-a comis, arată instanţa supremă, în motivarea deciziei de condamnare a acesteia.

Instanţa supremă a redactat motivarea deciziei prin care Monica Iacob Ridzi a fost condamnată la cinci ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie, în dosarul manifestărilor organizate în 2009 de Ziua Naţională a Tineretului.

În documentul de peste 870 de pagini, judecătorii explică în detaliu de ce fostul ministru şi ceilalţi inculpaţi din dosar au fost condamnaţi la pedepse cu executare sau cu suspendare.

“Înalta Curte mai are în vedere că exercitarea abuzivă de către inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria a atribuţiilor de serviciu s-a materializat şi în aceea că a folosit resursele financiare ale MTS alocate Zilei Naţionale a Tineretului pentru realizarea şi difuzarea unor produse publicitare prin care şi-a promovat imaginea de om politic fapt ce contravine prevederilor art. 22 din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, care instituie în sarcina ordonatorilor de credite obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice şi cu respectarea dispoziţiilor legale”, se arată în documentul instanţei.

Judecătorii mai arată că faptele Monicăi Iacob Ridzi sunt de o “gravitate extremă” şi descriu tabloul infracţional conturat la nivelul ministerului drept unul “dezolant”, informează Mediafax.

“Înalta Curte mai are în vedere că în arhitectura traseului infracţional din speţă se înscriu cu o egală gravitate extremă infracţiunile informatice săvârşite de inculpaţii Iacob-Ridzi Monica-Maria şi Mărcuţă Marius-Mihail pentru zădărnicirea aflării adevărului în cauză şi care evidenţiază de altfel persistenţa fostului ministru, inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria în ascunderea urmelor de tip informatic ale infracţiunilor deja comise, sens în care din dispoziţia acesteia, coinculpatul Mărcuţă Marius-Mihail, temându-se ca acele probe datorită conţinutului lor, îi pot incrimina a hotărât să cheme la sediul MTS pe martorul Meşină Dan Paul – specialist IT, pentru a şterge definitiv din calculatoarele de serviciu e-mail-urile în scopul de a nu mai putea fi recuperate şi folosite ca probe de organele de urmărire penală (a se vedea în acest sens declaraţia martorului susmenţionat dată sub prestare de jurământ în faţa instanţei de judecată, care configurează cu exactitate un tablou infracţional dezolant al activităţilor infracţionale ce se comiteau în Ministerul Tineretului şi Sportului chiar şi după declanşarea scandalului public naţional cu referire la aceleaşi fapte)”, notează cei trei judecători.

Gravitatea faptelor este dată de pluralitatea actelor de executare

ICCJ mai arată în motivare că gravitatea faptelor este dată de pluralitatea actelor de executare care dovedesc perseverenţa infracţională a inculpaţilor nominalizaţi, cât şi de pluralitatea de infractori din dosar.

Judecătorii mai spun că au avut în vedere fiecare aspect circumstanţial ce ţine de persoana celor inculpaţi în acest caz, precum informaţii apte să circumstanţieze persoana inculpaţilor, ca şi nevoia de reeducare şi posibilitatea lor de reinserţie socială după executarea unei sancţiuni de drept penal, starea psiho-fizică a fiecăruia, particularităţile psihice ale acestora, mediul social, comportamentul inculpaţilor înainte şi după săvârşirea infracţiunii, faptul că nu au antecedente penale, sunt căsătoriţi, unii au copii, au studii universitare în diferite specialităţi, cu menţiunea că “evaluarea gravităţii faptelor infracţionale trebuie analizată în legătură necesară cu vinovăţia şi atitudinea psihică faţă de faptele comise şi urmările acestora”.

“Or, din acest ultim punct de vedere, se reţine că toţi inculpaţii din prezenta cauză au avut o atitudine constantă de negare a infracţiunilor imputate, ceea ce însă nu reflectă decât poziţia lor procesuală subiectivă pentru a nu fi atrasă răspunderea penală pentru săvârşirea aceloraşi fapte şi care însă este infirmată de amplul material probator administrat în cauză (…) Din examinarea coroborată a probelor administrate în cursul procesului penal pornit împotriva lor rezultă fără echivoc existenţa faptelor infracţionale şi săvârşirea cu vinovăţie în forma intenţiei a acestora”, se arată în motivare.

Fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob Ridzi a fost condamnată, în 28 ianuarie, de ICCJ, la cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzată de abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Naţională a Tineretului. Decizia nu este definitivă.

C.A.

Primărie câștigată, în Vrancea, la un singur vot diferență

Primăria comunei Moviliţa a fost câştigată de liberali la un singur vot diferenţă, potrivit rezultatelor provizorii comunicate luni de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Astfel, primarul...

Liberalul Gheorghe Flutur a câștigat a treia oară Consiliul Județean Suceava

Liderul judeţean al PNL Suceava, Gheorghe Flutur, a câştigat al treilea mandat la conducerea Consiliului Judeţean (CJ), cu 41,53%, respectiv 106.778 din voturile alegătorilor,...

UDMR a câștigat Primăria Tg. Mureș după 20 de ani. Care este singura administrație cîștigată de PSD în Transilvania

Candidatul independent susținut de UDMR Soos Zoltan a cîștigat mandatul de primar la Târgu Mureș, administrație condusă de 20 de ani de Dorin Florea,...

Târgoviște, Pitești, Slatina – municipii care au rămas social-democrate

Primarul Târgoviştei, Cristian Stan, candidat din partea PSD, a câştigat un nou mandat, obţinând 17.046 voturi, ceea ce înseamnă 65,61% din totalul celor 25.978...

Clotilde Armand, OFICIAL noul primar al Sectorului 1

Candidata USR la Primăria Sectorului 1, Clotilde Armand, este noul primar al Sectorului 1 al Capitalei, în urma alegerilor locale de duminică. Deşi numărătoarea...