0.3 C
București
luni, 8 martie 2021 - 8:11

Ministerul Culturii vrea să facă arheologie subacvatică numai cu amatori

Un ordin de ministru blochează cercetările subacvatice în România la nivel de amatori, după ce Comisia de elaborare a limitat accesul scafandrilor profesioniști la această activitate. Restricția, intenționată sau nu, îi scoate din cărți chiar pe primii scafandrii profesioniști din România cu competențe în domeniul arheologiei subacvatice. Dezvoltarea pe principii corecte a acestui domeniu, la care România a aderat de zeci de ani, ar putea reda istoriei piese importante din trecutul teritoriului martim si dunărean.

Printr-un scurt articol enunțat de metodologia ce reglementează arheologia subacvatică la nivel național, Ministerul Culturii enumeră doar categoriile de amatori în scufundări care capătă astfel permisiunea exclusivă de a face cercetare arheologică subacvatică. Formularea a fost contestată de Asociația Club Marine Explorer, dar și de Centrul de Scafandri Constanța, autoritate națională în domeniul scafandreriei, instituția sub tutela căreia este organizată această profesie de nișă în România (mai puțin de 1000 de membri).

„(4)Cercetarea arheologică a patrimoniului cultural subacvatic se realizează cu personal de specialitate atestat şi înregistrat în Registrul arheologilor din România, care deține un brevet recreațional internațional de scufundare și a absolvit cursuri de scurtă durată în domeniul arheologiei subacvatice la un centru sau institut care activează în domeniul arheologiei subacvaticeși funcționează sub auspiciile UNESCO”. Sursa: e-consultare.ro

Practic, Comisia de elaborare a exclus scafandri profesioniști cu competențe în arheologie subacvatică înscriși în Registrul Național al Arheologilor, din lista specialiștilor care pot face explorări arheologie subacvatice în România, deși măsurile de siguranță și securitate la locul de muncă și în cercetarea arheologică submersă au caracter obligatoriu prin Convenția UNESCO și legislația națională.

Prin obligativitatea deținerii unui anumit tip de brevet, în speță brevet recreațional, se îngrădește dreptul de a participa la actul științific a altor categorii de scafandri posesori de licențe sau atestate cu compentențe și calificări bine definite și recunoscute în scafandrerie la nivel național și internațional (scafandrii: sportivi, comerciali, industriali, militari etc), care, de asemenea, fără nici o restricție, pot urma cursuri de specializare în arheologie subacvatică sau specializări universitare, postuniversitare sau doctorale în domeniul  arheologiei subacvatice (în diferite direcții: protejare, conservare, cercetare, valorificare istorico-științifică sau educațional-culturală a patrimoniului cultural subacvatic)”, se arată în observațiile studiate de Sursa Zilei și transmise de Asociatia Club Marine Explorer Ministerului Culturii.

În plus, în România, prin lege, scafandrul recreațional nu are dreptul să lucreze sub apă, această atestare fiind permisă doar pentru agrement.

Muzeul de Istorie și Arheologie Constanța efectuează cercetări arheologice subacvatice, ignorând ajutorul scafandrilor profesioniști calificați în arheologie subacvatică, studiile de specialitate din domeniu și refuză categoric colaborarea cu orice entitate instituție publică sau privată pe această temă.  

Membrii unor cluburi de scufundare, Black Sea Wreck Divers, Aquarius Diving Center sau Club Marine Explorer, în majoritate scafandrii profesoniști și calificați în domeniul arheologiei subacvatice, o parte chiar înscriși în Registrul Național al Arheologilor, sunt autorii celor mai spectaculoase descoperiri subacvatice din ultimii 10 ani. Un submarin suvietic (Shch 213  – „Щ-213”), în apropiere plaja Mamaia, hidroaviaoane românești și germane, descoperite în lacurile Siutghiol și Tașaul, trei corăbii antice, în fața Cazinoului din Constanța, corăbii medievale în vechiul port Sulina, instalații hidrotehnice antice pe Dunăre, o temă de dezbatere de 50 de ani printre istoricii români, zona Cernavodă. Acestea toate ar fi trebuit să intre într-un circuit de cercetare științifică și exploatare turistică. Dar au rămas la stadiul de știri.

Am transmis, luni, și noi Ministerului Culturii întrebări despre planurile de valorificare a scafandrilor profesioniști în cercetarea arheologică, însă nu am primit încă răspuns. Conform unui anunț publicat, marți, pe site-ul instituței, proiectul urmează să intre în dezbatere publică.

Mihaela CHIPER