sâmbătă, 31 octombrie 2020 - 12:33

ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a plecat la Ceruri. Testamentul Înalt Prea Sfinției Sale (Presă)

Cutremur puternic de 6,6 grade Richter, resimțit în Turcia și Grecia. Clădiri întregi s-au dărâmat

Un cutremur puternic, de 6,6 pe scala Richter, a avut loc vineri în largul Insulei Samos, la Marea Egee, şi a fost resimţit până...

Sondaj IMAS: Creștere semnificativă pentru USR-PLUS, scădere pentru PNL. Și PSD este în urcare

Alianța USR Plus înregistrează o creștere de 3 puncte procentuale în sondajul realizat de IMAS la comanda Europa FM în octombrie. 20,4% ar fi scorul Alianței...

Cristoiu: Patriarhul Daniel – o nouă victimă a tandemului SRI-CNSAS

Jurnalistul Ion Cristoiu avertizează, pe cristoiublog.ro, că personalităţile incomode pentru regimul Iohannis sunt pedepsite cu ajutorul CNSAS, o nouă armă politică, folosită făţiş, cu...

Efect de bumerang. Mesajul lui Iohannis la 5 ani de Colectiv a stârnit furia fanilor pe Facebook

Pagina de Facebook a președintelui Klaus Iohannis a fost luată cu asalt de urmăritori după ce a fost postat un mesaj pentru comemorarea victimelor...

ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a plecat în lumea veșniciei la vârsta de 90 de ani. Sfinția Sa și-a dat obștescul sfârșit marți noapte, la Institutul de Boli Infecțioase „Matei Balș” București. Anunțul oficial a fost făcut pe pagina de Facebook a postului de televiziune al Patriarhiei Române: „Înaltpreasfințitul Părinte Pimen s-a mutat la Domnul! Dumnezeu să-l odihnească!”.

Conform basilica.ro, Arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților a încetat din viață în jurul orei 0:50, la Institutul „Matei Balș” din Capitală, în urma unui al doilea atac de cord. Arhiepiscopul Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor a fost confirmat cu noul coronavirus pe 20 aprilie şi a fost internat la Institutul de Boli Infecţioase ”Matei Balş” din Bucureşti. Acesta fusese transferat de la Suceava la București cu un elicopter.

Într-un amplu material dedicat vieții înaltului monah, jurnaliștii de la Monitorul de Suceava, relatează că ÎPS Pimen îşi dorea să fie înmormântat în Bucovina, pentru că aici, spunea Sfinția Sa, a trăit cei mai frumoşi ani din viaţă. ÎPS Pimen și-a petrecut ultimii 29 de ani de viață la conducerea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Relatăm fragmente din ultimul interviu al Înalt Prea Sfințitului pentru jurnaliștii suceveni.

Fiu de țăram, dar admis la un liceu sever din Râmnicu Sărat, la 17 ani, a întrerupt studiile teoretice și s-a transferat la seminar la Mănăstirea Neamţ. „Lui tata nu i-a convenit să iau drumul vieţii monahale. El ar fi vrut să fiu preot de mir, pentru că în familie au fost şapte preoţi de mir, începând cu fratele mamei. Am plecat la mănăstire la 17 ani şi lui tata nu i-a convenit, pentru că eram un sprijin în gospodărie şi, în plus, ştia că viaţa la mănăstire era foarte grea. El voia foarte mult ca să fac o facultate. Era ambiţia lui şi era îndreptăţită. I-am spus că, după ce am să fac seminarul, la mănăstire, am să merg mai departe, la facultatea de teologie. Am terminat seminarul şi apoi am dat la facultatea de teologie şi am reuşit. Însă, părintele meu duhovnicesc, părintele Chelarie, a vorbit cu rectorul de atunci, viitorul patriarh Teoctist, şi a spus <Nu, trebuie retras>. Spunea părintele că programa analitică de la un seminar nu e suficientă pentru un viitor student. Eram călugăr şi m-am supus. Am venit la Mănăstirea Neamţului şi timp de doi ani de zile am citit, astfel încât, atunci când am mers la facultate, nu aveam nevoie de prea mult studiu pentru a întocmi lucrările de seminar. Mi-a prins bine. Aşa am putut să învăţ limba greacă foarte bine, în anul doi de facultate”, povestise înaltul monah pentru Monitorul de Suceava.

Istoria adevărată a românilor, la Mănăstirea Putna

După terminarea facultăţii a fost numit egumen la Mănăstirea Putna, în 1957. După un an de zile a fost numit stareţ şi a rămas aici până în 1960, când a trebuit să părăsească mănăstirea. „În 1958, s-a dat decretul 410 cu scoaterea călugărilor din mănăstiri. Eram stareţ şi eu nu am acceptat la primul ordin să-i dau pe călugări afară. Nici la al doilea, ci de abia la al treilea ordin am acceptat. Le-am dat câte 2.000 de lei la fiecare, erau bani atunci, şi-am rămas cu doi bătrâni la mănăstire. După aceea, la vreo trei luni de zile a venit de la Iaşi un camion cu Vicarul, Mitropolitul de atunci şi alte persoane, persoane din securitate, şi-au spus că au venit să ia piesele de muzeu, piesele de patrimoniu naţional, pentru că se păstrau mai bine la Iaşi, ziceau ei. Mănăstirea era atunci socotită cu un regim de semiautorizat. Asta însemna nici desfiinţarea, dar nici funcţionarea cu un număr mai mare de 4-5 persoane. Când mi-au spus cuvintele acestea, le-am spus <un moment, să fac eu cerere de demisie, îmi aprobaţi demisia şi apoi luaţi piesele de muzeu. Din mâna mea nu o să puteţi lua aceste obiecte. Puteţi să le luaţi din mâna primarului sau a cui vreţi, dar nu din mâna mea>. De ce? Pentru că luarea obiectelor de patrimoniu din Mănăstirea Putna înseamnă închiderea ei cu totul, închiderea candelei la mormântul lui Ştefan cel Mare. Au stat vreo trei-patru ore, poate, poate cedez. Când au văzut că nu cedez, au plecat. La o săptămână vine Mitropolitul de atunci, Iustin Moisescu, vine cu Corneliu Mănescu, cu care era bun prieten. Mă întreabă Mitropolitul: <Mă, ce mai e pe aici?>, asta era expresia lui. Spuneam eu una, alta. <Ei şi?>, mă întreba el. Mai spuneam una, alta şi iar <Ei şi?>. Îi zic că a venit de la Iaşi, de parcă el nu ştia, şi i-am zis ce le-am spus şi am mai adăugat eu că au aflat oamenii din sat şi voiau să vină să facă manifestaţie. <Auzi Cornele, auzi Cornele?>, îi spunea Mitropolitul lui Mănescu şi adăuga <nu se poate, nu se poate>. Şi-au plecat. După încă o săptămână a venit cu Victor Bîrlădeanu şi tot aşa, <Ce mai e pe aici?> Îi spuneam ba una, ba alta şi i-am spus iar cu oamenii care au aflat şi voiau să se revolte. Mitropolitul zice atunci <Victore, spune sus, spune sus, că ăştia nu cred>. Până la urmă s-a renunţat la ideea de a muta piesele de patrimoniu”. 

Cu dorul României lui Ștefan cel Sfânt

În 1961 a funcţionat ca preot la Mănăstirea Văratic, iar apoi preot la Mănăstirea Durău. În 1964, când la Mănăstirea Putna au început să vină mai mulţi străini, PS Gherasim, care era stareţ la Putna, l-a solicitat, pentru că ştia bine franceza. În acei ani, cât a activat ca ghid, ÎPS Pimen s-a făcut cunoscut prin felul în care spunea lucrurilor pe nume, prin modul în care le vorbea vizitatorilor despre adevărată istorie a României: “Odată au venit vreo opt sute şi ceva de elevi, premianţi la olimpiadă, care erau în tabără la Câmpulung Moldovenesc. Era atunci şef la tineret Radulian. Şi vine Radulian şi îmi spune că după ce le arăt copiilor muzeul să le spun şi <Doina> lui Eminescu. Au venit copiii, le-am arătat muzeul, i-am strâns în jurul statuii lui Eminescu şi le-am spus apoi <Doina>. Sigur că s-a auzit. După o săptămână vine Mitropolitul, cu prim-secretarul Miu Dobrescu, om bun să-l pui la icoană. Mitropolitul îmi zice: <Măi, ce mai e pe aici?> Îi spuneam una, <Ei şi?>. Îi spuneam alta, <Ei şi?>. Şi îi spun, până la urmă, cum au venit copiii şi le-am spus <Doina>. Mitropolitul, de parcă nu ştia, îmi spune: <Cum, părinte Pimen, le-ai spus Doina?> Şi atunci, Miu Dobrescu, spune <Doina aceea – De la Nistru pân’ la Tisa…> Şi începe şi spune toată doina. Mitropolitul râdea în barbă şi-i spunea lui Miu Dobrescu: <Măi, de ce n-o publicaţi, de ce ne puneţi pe noi şi apoi comentaţi?> Grupurile care veneau în vizită conţineau şi copii. La hartă le arătam, la toţi, cetăţile şi mănăstirile lui Ştefan cel Mare, inclusiv cele de peste Prut. Dar le spuneam copiilor: <Copii, voi ştiţi, când un om vrea să facă o casă, o face pe pământul lui. Şi Ştefan cel Mare tot ce a făcut a făcut pe pământul lui. Nici Dumnezeu nu-ţi ajută când iei o palmă de pământ care nu este a ta. Dumnezeu nu bate cu bota. Atât le spuneam. După aceea veneau unii şi-mi ziceau: <Părinte nu mai vorbi de Basarabia, ne înnebunesc ăştia>. Nu vorbesc, le spuneam, am vorbit eu de Basarabia? Odată au venit nişte domni de la Partid în vizită. Când am ajuns în dreptul hărţii nu am zis nimic şi numai am oftat lung. Apoi au venit, la puţin timp, nişte oameni de la Securitate şi mi-au spus: <Părinte, mai bine vorbeşti decât să oftezi>. Altădată, a venit în vizită un grup de la <Ştefan Gheorghiu>, cursanţi. Îmi spune şeful grupului, <Părinte, să prezinţi aşa frumos, mai sunt şi filoruşi, dar nu te uita la ei>. Nu mă uit, am zis. După ce am vizitat muzeul am ajuns la clopotul mare, Bug, şi le-am zis <Se numeşte aşa de la cuvântul bog, care înseamnă Dumnezeu în slavonă, nu cum au zis unii, greşit, că vine de la numele fluviului Bug, că până acolo sunt români şi până acolo trebuie să se audă clopotul. Nu. Măcar să se audă cât se auzea şi pe vremea lui Ştefan cel Mare. Pleacă ei şi rămân vreo 2-3 de la judeţ şi mă întreabă: <Părinte, aveţi voie să spuneţi să se audă clopotul până la Nistru?> Dar n-am spus aşa. <Aţi spus Părinte>. N-am spus. Altă dată, a venit la Putna, în vizită, un bătrân care era în staţiune la Vatra Dornei. N-are de lucru şi, în faţa bustului lui Ştefan, mă întreabă: <Părinte, de ce pare Ştefan cel Mare aşa supărat?> Muzeul era plin de oameni. Da, îi zic eu, e foarte supărat. <Dar de ce, Părinte?> Dacă ar fi, îi zic eu, ca Ştefan cel Mare să-şi adune o ceată de călăreţi şi să pornească spre o cetate de-a lui, de pe malul Nistrului, deodată ar auzi: <Măria Ta, ţi-ai luat şi paşaportul?> Aşa erau explicaţiile pe care le dădeam eu şi desigur că multora nu le-a convenit. Dar erau şi oameni foarte buni, adevăraţi români”.

Regele Mihai s-a întors pentru prima dată în România la invitația a lui ÎPS Pimen

În anul 1992, ÎPS Pimen avea să scrie o pagină importantă în istoria poporului român. Crescut şi educat în spiritul respectului faţă de rege şi monarhie, ÎPS Pimen l-a invitat în 1992 pe Regele Mihai la Mănăstirea Putna, pentru ca fostul suveran să întâmpine aici marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului. Regele Mihai încercase să petreacă în ţară Paştele în anul 1990. A aterizat pe Otopeni şi s-a îndreptat apoi spre Curtea de Argeş, dar pe autostrada Bucureşti – Piteşti, maşina în case se afla fostul suveran a fost oprită de militari. După două ore de parlamentări, la ordinul autorităţilor conduse de Ion Iliescu, Regele Mihai a fost dus înapoi la Otopeni şi a părăsit ţara. În 1992, în ciuda opoziţiei şi presiunilor făcute de acelaşi regim al lui Ion Iliescu, ÎPS Pimen i-a făcut o invitaţie oficială Regelui Mihai. Grație acestei invitații şi insistenţelor lui ÎPS Pimen, Regele Mihai, avea să se întoarcă pentru prima dată în România, oficial, după 45 de ani de exil impus de regimul comunist.

Anul trecut, ÎPS Pimen ne-a explicat ce l-a determinat s- facu atunci acest gest: „Monarhia a avut un rol foarte important în viaţa poporului nostru. Pentru mine, monarhia a fost o instituţie sfântă, iar Regele Mihai a fost un om cu totul deosebit. Am făcut invitaţia, ameninţat cu pericol de moarte şi l-am întrebat între patru ochi: <Majestatea Voastră, cum aţi rezistat?>. Şi mi-a răspuns: <Prin post şi rugăciune>. A fost un rege credincios, faţă de ţară şi faţă de Dumnezeu. Şi dacă cei care au preluat puterea după evenimentele din decembrie 1989 ar fi acceptat monarhia, astăzi, România era o ţară fruntaşă în Europa. Dar am ajuns în situaţia în care ne aflăm…”.

Testamentul lui ÎPS Pimen: „Să fiu înmormântat în Bucovina, pentru că aici mi-am trăit cei mai frumoşi ani din viaţa mea”

Ultimul amplu interviu pe care l-a acordat ÎPS Pimen a fost la 1 noiembrie 2019, pentru „Monitorul de Suceava”. ÎPS Pimen spunea atunci, cu lacrimi în ochi, ce își dorește pentru finalul vieții: „Să fiu înmormântat în Bucovina. Pentru că aici mi-am trăit cei mai frumoși ani din viața mea, frumusețe în cadrul culturii și a credinței. Și am ales loc de înmormântare Sihăstria Putnei, un schit al Mănăstirii Putna. De ce mi-am ales acest loc de înmormântare? Pentru că după ocuparea Bucovinei de către Austria, la un an sau doi, împăratul a dat dispoziție ca în școlile primare din Bucovina să se introducă predarea în limba germană. Și acești sihaștri au făcut scrisoare către împărat, scrisoare de protest. Au spus că dacă se va întâmpla așa se va desființa neamul românesc. Nu s-a dat curs cererii lor, lucrurile au mers înainte. Dar acești sihaștrii… Sihaștri iubitori de țară și de neam românesc… Iar oamenii de aici, de la Putna, au contribuit la formarea mea și la zidirea mea sufletească. Când am auzit <Balada> lui Ciprian Porumbescu, am zis că nu poate să fie un cântec mai frumos decât această baladă. Arată durerea ocupației austriece, dar arată și o rază de bucurie pentru un viitor mai luminos pentru bucovineni. Este istoria Bucovinei pe coardele unei vioare”.

Zâmbind, înaltul monah a povestit: „Sicriul mi l-am pregătit. Este din lariță. L-am pregătit frumos, m-am așezat în el, am văzut că încap. Ștergarele le-am pregătit, lumânărele le-am pregătit, mai trebuie să fiu pus în sicriu și băgat în mormânt. Și-am zis că după ce voi fi băgat în mormânt și oamenii vor pleca, și va rămâne doar groparul, să se audă, mai încet, așa, în surdină, Marșul funebru, de <Chopin>, Balada lui <Ciprian Porumbescu>, ceva din <Rapsodia> lui George Enescu și un bucium. Sau două buciume. Să fie… Să cânte așa, mai în surdină… Pentru că este prea frumoasă Bucovina și prea frumoase cântecele noastre românești. Sunt dumnezeiești! Și am zis să fie și o trăistuță, în care să pună câteva fotografii cu copii și adulți îmbrăcați în portul național. Aceste imagini nu vor pieri niciodată în fața lui Dumnezeu! Și eu când mă voi prezenta în fața lui Dumnezeu voi spune că aceștia sunt oamenii cu care am trăit și care m-au ajutat să trăiesc frumos. Pentru că multe am învățat de la ei, chiar și de la copii”.

 

 

Cifrele pandemiei. Măsurile anti-Covid au făcut mai multe victime decât virusul

Concentrarea resurselor financiare și medicale aproape exclusiv pentru combaterea pandemiei de Coronavirus, dar și panica indusă de retorica guvernamentală și de mass-media care a...

Ce ar putea fi de fapt COVID? Scenariu sumbru al medicilor, după ce un ieșean s-a infectat de trei ori

Un ieșean s-a infectat cu Covid-19 a treia oară, iar medicii încep să ia în calcul un scenariu care dă fiori: noul coronavirus ar...

Parisul, paralizat de mii de parizieni care au ieșit din oraș cu mașinile, de frica lockdown. VIDEO

Capitala Franței a fost paralizată joi noaptea de sute de mașini cu care parizienii au ieșit din oraș pentru a nu fi prinși de...

Franța și Germania au intrat în blocaj pentru o lună. Parlamentul spaniol a aprobat urgența sanitară pentru șase luni

Noile măsuri sunt cele mai dure din primăvară și urmează restricțiilor din Spania și Italia, menite să reducă răspândirea virusului și să ușureze tensiunea...

Lider PNL din Timișoara: Am obosit de Iohannis. Urăsc trădătorii

Fostul consilier personal al ex-primarului Timișoarei, Nicolae Robu, a postat pe Facebook un mesaj acid la adrea partidului și al lui Klaus Iohannis.  Directorul Pieţe...