16.2 C
București
vineri, 5 martie 2021 - 18:04

Guvernul a publicat proiectul de buget pentru 2021. Ce prevede legea. Ce spune ministrul finanțelor / DOCUMENT

Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2021 a fost publicat, joi seară, pe site-ul Ministerului Finanţelor. Acesta prevede că bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 174.102,0 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 318.456,6 milioane lei credite de angajament şi în sumă de 261.451,7 milioane lei credite bugetare, cu un deficit de 87.349,7 milioane lei.

Proiectul prevede o serie de măsuri, printre care:

– menținerea în anul 2021 a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie /indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, precum și a indemnizațiilor aferente funcțiilor de demnitate publică și funcțiilor asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2020;

– menținerea în anul 2021 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2020, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții;

– menținerea în anul 2021 a cuantumului indemnizației de hrană la nivelul stabilit pentru anul 2020;

– neacordarea de premii și a indemnizaţiei de vacanţă prevăzută de Legea-cadru nr. 153/2017;

– compensarea orelor suplimentare pentru personalul bugetar numai cu timp liber corespunzător; pentru polițiști și cadre militare se mențin reglementările din anii anteriori care vizează acordarea drepturilor salariale pentru activitatea desfășurată în zilele de sărbători legale;

– prelungirea folosirii voucherelor de vacanță emise în anul 2019 și anul 2021 până la sfârșitul anului 2021 și suspendarea emiterii de vouchere de vacanță pentru anul 2021 de către autoritățile și instituțiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, precum și serviciile publice autonome de interes naţional, cu personalitate juridică, reglementate prin Legea nr.41/1994;

– studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență, în instituțiile de învățământ superior acreditate, în vârstă de până la 26 de ani, beneficiază de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri și naval. Studenții orfani sau proveniți din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru aceste categorii de transport.

-salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată s-a majorat la 2.300 lei lunar, începând cu data de 13 ianuarie 2021, ceea ce reprezintă o creștere de 3,1% față de luna decembrie 2020. Pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la suma de 2.350 lei lunar, pentru un program normal de lucru de 169,333 ore în medie pe lună.

Iată care sunt și estimările Executivului:

Creştere economică de 4,3%
Deficitul bugetului general consolidat va fi de 7,16% din PIB în acest an, urmat de deficite de 5,84% din PIB în 2022, 4,37% din PIB în 2023 şi 2,89% din PIB în 2024
Investiţiile sunt estimate la 5,5% din PIB, mai mari cu 8,3 miliarde de lei faţă de execuția bugetară din anul 2020.

Inflaţia se va reduce în 2010
Pentru anul 2021, se estimează că inflaţia se va reduce ca medie anuală până la 2,4%, în timp ce la sfârşitul anului se estimează că va ajunge la 2,5%.

Reducerea șomajului
Ocuparea forţei de muncă se va îmbunătăţi, în principal, prin creşterea numărului de salariaţi cu 243 mii persoane în perioada 2022-2024, în condiţiille creşterii productivităţii muncii. Şomajul înregistrat va continua să se reducă chiar la niveluri inferioare celor dinaintea izbucnirii pandemiei de COVID-19, rata şomajului scăzând până la 2,6% la sfârşitul anului 2024.

Proiectul de lege privind BUGETUL PENTRU 2021 poate fi consultat AICI.

Anexele legii privind bugetul pot fi consultate AICI. 

Ministrul finanțelor, la Antena 3: “Nu există altă cale”

Ministrul finanţelor, Alexandru Năzare a vorbit, joi seara, în exclusivitate în cadrul emisiunii “Sinteza Zilei” de la Antena 3, realizată de Mihai Gâdea, despre proiectul de lege privind bugetul, pe care l-a descris drept “un buget al relansării, un buget robust, realist care ne aduce pe traiectul de creştere a economiei.”

“Nu există altă cale. Deficitul bugetar la care am ajuns necesită clar ajustări, pentru că am ajuns la aproape 10% în contextul pandemiei – 9.8% în anul trecut. Ca atare, evident, ne-am permis să facem această ajustare suficient de mare şi credibilă, fără să umblăm la anumite zone care ar putea să pericliteze relansarea. Fără să umblăm la investiţii”, a mai spus ministrul finanțelor.

Întrebat care este greşeala cea mai mare pe care noi nu trebuie să o mai facem niciodată, ministrul finanţelor a precizat că, la momentul în care s-au stabilit veniturile, ele nu s-au analizat în profunzime, în structură. Nu s-a analizat impactul în fiecare categorie, mai ales că în spatele fiecărei cifre sunt oameni.

“Diferenţa fundamentală dintre momentul de atunci şi momentul de acum este că momentul de faţă suntem pregătiţi, există un program de relansare – şi este un program european de relansare-, avem un mecanism de rezilienţă de 30 de miliarde de euro pentru România, de 670 miliarde de euro pentru întreaga Uniune, care este special conceput să facă Europa să treacă mai uşor prin această criză, inclusiv România.

Întotdeauna când o ţară parcurge o criză şi apar aceste probleme de deficit bugetar, ele trebuie compensate prin împrumuturi. Asta este o regulă. Diferenţa unde survine: cât de bine te pregăteşti pentru o criză, cât de bine reuşeşti, în avans, să gândeşti şi să te aştepţi că oricând poate veni o criză.

Acest efort nu este al unui guvern, ci al unei întregi clase politice pentru că oricând ţara trebuie să facă faţă unei crize economice şi asta însemnă un comportament prudent. Atunci când ai resurse le economiseşti”, a mai spus ministrul.

R.D.