Grecia ar putea avea rezerve de gaze recuperabile de peste 600 de miliarde de metri cubi, a declarat joi un director general al comisiei sale pentru hidrocarburi, în timp ce Atena accelerează explorarea gazelor pentru a reduce dependenţa de energia rusă, transmite Reuters.
Grecia acoperă aproape 40% din consumul său anual de energie de aproximativ şase miliarde de metri cubi cu gaz rusesc.
Odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia, care amplifică o creştere a preţurilor şi temerile legate de livrările de gaze, guvernul grec s-a angajat săptămâna aceasta să accelereze căutarea de gaze în şase perimetre din vestul Greciei şi în largul insulei Creta.
”În ceea ce priveşte volumul, estimările noastre în acest moment sunt că 85% din rezervele totale provizorii sunt de fapt gaze naturale. Evaluările preliminare ale ţintelor sugerează mai mult de 600 de miliarde de metri cubi (miliarde de metri cubi) de recuperabile”, a declarat directorul general al comisiei pentru hidrocarburi, Aristofanis Stefatos, într-un interviu pentru Reuters.
Colectarea datelor seismice prin intermediul navelor de sondaj este un pas cheie în explorarea gazelor, pentru a identifica rezervele potenţiale.
Grecia îşi propune să încheie o primă rundă a tuturor cercetărilor seismice până în martie 2023.
Un consorţiu format din TotalEnergies, Exxon Mobil şi Hellenic Petroleum, autorizat să exploreze două perimetre în largul Cretei, nu a încheiat încă procesul.
Grupurile de mediu au contestat, de asemenea, o evaluare a autorităţilor cu privire la impactul asupra mediului al explorării gazelor în largul Cretei, spunând că aceasta nu include impactul cercetărilor seismice asupra mamiferelor marine şi că riscul potenţial al explorării depăşeşte orice beneficii.
O hotărâre judecătorească este în curs.
Stefatos a spus că argumentele s-au bazat în principal pe aspecte tehnice juridice, iar comisia este ”destul de optimistă” în ceea ce priveşte câştigarea cazului.
Prioritatea Greciei este să caute gaze şi nu petrol, a spus el: ”Acest lucru elimină posibilitatea unei scurgeri de petrol şi minimizează orice riscuri pentru mediu”.
Grecia, care vede gazele naturale drept un combustibil de tranziţie pe măsură ce intensifică dezvoltarea sursele+or regenerabile, a produs cantităţi mici de petrol în trecut şi a încercat să-şi exploreze potenţialul de hidrocarburi. Dar trecerea la energia verde şi lipsa de voinţă politică i-a blocat planurile de explorare.
Adina Silav