16.9 C
București
vineri, 22 octombrie 2021 - 23:13

Germanii s-au cam săturat de autostrăzi

spot_img
  • Vlad Drăghicescu
    (corespondență specială)

Cu un an înainte de alegerile federale, Partidul Verzilor din Germania solicită guvernului condus de cancelarul creștin-democrat Angela Merkel, să purceadă la schimbarea fundamentală a politicii germane în materie de transporturi, scrie cotidianul ”Süddeutche Zeitung”. Să vedem în ce sens.

Pilonii regândirii din unghi ecologist a unui domeniu esențial într-o țară notorie pentru legendara sa infrastructură, ar putea surprinde observatorul mai puțin atent. Însă, la o privire mai atentă, demersul formațiunii conduse de volubilii Robert Habeck și Annalena Baerbock dovedește o dată în plus că ”verzii” germani sunt constanți cu ei înșiși, promovând cu perseverență politici cu priză (mai ales) la generația tânără.

Că unele dintre ideile ecologiștilor germani s-ar putea dovedi himerice, or de-a dreptul vătămătoare pentru deja gripata industrie germană, confirmând astfel prorociile dreptei radicale (Alternativa pentru Germania, cel mai mare partid de opoziție), dar și pe îngrijorările unei părți a mediul economic, pare să conteze mai puțin pentru alegătorii foarte tineri.

Urși, copaci și punți mobile

Drept care, stimulat de cota mare de popularitate (potrivit celor mai recente sondaje, ecologiștii au șansa de a deveni a doua forță politică a Germaniei, după Uniunea Creștin-Democrată a cancelarului Angela Merkel la scrutinul din 2021), Partidul Verzilor cere stoparea construcției de noi autostrăzi și șosele federale, punând astfel sub semnul întrebării proiecte considerate până mai ieri sacrosancte (investițiile în infrastructură).

”Avem nevoie de o altă politică în domeniul transporturilor”, a declarat Annalena Baerbock ziarului cu sediul la München. Guvernul federal trebuie să oprească numaidecât construirea autostrăzii A49, în landul Hessa, salvând în acest fel de la tăiere ”arbori valoroși”, a spus aceasta, după ce poliția a trecut la debarasarea zonei de construcții, ocupată de activiștii de mediu.

Din această perspectivă s-ar putea spune că Germania și România au preocupări oarecum similare. În timp ce nemții vor să salveze copacii de la un cert sacrificiu pe altarul șoselelor de mare viteză, România se concentrează pe construirea de pasarele menite să preîntâmpine posibila interacțiune nefastă între urși și șoferi. O diferență există: Germania nu mai are urși, iar România începe să rămână fără copaci.

În opinia doamnei Baerbock, proiectul A47 este greșit ”atât în ceea ce privește politica de transport, cât și sub aspectul politicii de mediu și al politicii climatice”. Politiciana ecologistă acuză faptul că Uniunea Creștin-Democrată, Partidul Social-Democrat și Partidul Liberal-Democrat au promovat decenii la rând construirea și extinderea rețelelor de autostrăzi, într-un moment în care ”încălzirea globală accelerează dramatic”.

Obiective climatice vs. proiecte de infrastructură

Verzii denunță ”dominanța pe termen lung a planificării infrastructurii rutiere în politica germană de transport”. Potrivit politicianului ecologist Anton Hofreiter, acest fenomen a dus la cimentarea a nenumărate proiecte rutiere pentru următorii zece ani și a zădărnicit obiectivele climatice germane. ”Planificarea autostrăzilor și drumurilor federale trebuie verificată sub aspectul respectării obiectivelor climatice, precum și al necesității și eficienței economice”, a declarat Hofreiter, liderul grupului parlamentar ecologist, pentru Süddeutche Zeitung.

Sectorul transporturilor trebuie să aducă o contribuție substanțială la rezolvarea crizei climatice, solicită Hofreiter. ”În loc să construim din ce în ce mai multe autostrăzi și șosele de centură, accentul trebuie pus pe extinderea masivă a rețelei de autobuze și trenuri, pe construirea de piste de biciclete și pe alte oferte vizând mobilitatea”, a spus acesta.

Rețeaua federală de drumuri, ce cuprinde 13.000 de kilometri de autostrăzi și 38.000 de kilometri de șosele federale, este una dintre cele mai dense din Europa. Totuși, în planificarea Ministerului Federal al Transporturilor există 80 de proiecte de construcții noi și peste 200 de proiecte de extindere de autostrăzi până în 2030. Pentru același interval, actualul Plan Federal de Infrastructură prevede investiții de 270 miliarde de euro. Jumătate din fonduri se varsă în drumuri, 40 la sută în căi ferate, iar restul în râuri și canale.

”Pură ideologie”

Liberal-democrații au respins solicitările Verzilor, catalogându-le drept ”pur ideologice și rupte de realitate”. ”Procedând astfel, ei fac un deserviciu Germaniei, deoarece drumurile, podurile, șinele și chiar și pistele pentru biciclete ar rămâne dărăpănate pe termen lung, chiar deteriorându-se suplimentar”, a declarat duminică liberalul Oliver Luksic.

Ce-i drept, construirea noii autostrăzi din Hessa presupune defrișarea a 27 de hectare de pădure. Organizația de protecție a mediului Greenpeace a salutat inițiativa Verzilor, subliniind că planul guvernului vizând infrastructura trebuie să se concentreze asupra ”mobilității ecologice”. ”Nu mai avem spațiu pentru alte autostrăzi”, spune organizația.

Alți experți amintesc faptul că extinderea autostrăzilor și a drumurilor în ansamblu duce între altele la fluidizarea traficului, contribuind astfel la reducerea aglomerației și a consumului de carburant. Sau de energie, în cazul mașinilor cu motor electric, care la rândul lor vor avea nevoie de autostrăzi și parcări. Și de prize.