joi, 26 noiembrie 2020 - 21:18

DNA sesizează Parchetul General în cazul înregistrărilor

Cea mai nouă recomandare OMS, în pandemie: Minimum 150 de minute de sport pe săptămână

Toţi adulţii ar trebui să facă minimum 150 de minute de activitate fizică intensă pe săptămână, pentru bunăstarea şi sănătatea mintală în timpul pandemiei...

Gabriela Szabo, plimbare de 10 km după ce a stat în carantină, diagnosticată cu Covid-19

În pandemie, sportul nu e promovat la fel de mult ca purtatul măştii sau statul în casă, în ciuda multor studii care demonstrează că...

Disputa dintre Patriarhie și Guvern continuă pe tema pelerinajului de Sfântul Andrei

Patriarhia Română înaintează o cerere oficială către Guvern și solicită ca la Pelerinajul de Sfântul Andrei să aibă acces toți credincioșii din România, cu...

Turcia: Încă 337 de sentințe pe viață pentru puciul din 2016. Peste 4.500 de condamnați până acum

Un tribunal turc a condamnat joi 337 de persoane, printre care ofiţeri şi piloţi, la închisoare pe viaţă, la finalul principalului proces asupra tentativei...

Direcția Națională Anticorupție a anunțat luni că a sesizat Parchetul General pentru inducerea în eroare a organelor judiciare, în cazul publicării înregistrărilor audio despre care susține că ”nu sunt autentice”.

De asemenea, DNA a anunțat că se autosesizează în cazul infracțiunii de folosire a informațiilor ce nu sunt destinate publicității și că sesizează și Inspecția Judiciară.

Fragmente din comunicatul DNA:

  • Înregistrările respective nu sunt autentice, ele conțin o serie de fragmente realizate prin juxtapunere, menite a altera conținutul real al afirmațiilor enunțate de procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție în diverse împrejurări, cum ar fi ședințe publice ori ședințe de lucru cu procurorii secțiilor operative.
  • Între fragmentele care se aud pe înregistrări au fost intercalate o serie de sintagme care nu aparțin procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, dar și anumite expresii licențioase pe care nu le-a folosit și nu le folosește.
  • Concret, enumerăm următoarele fragmente vădit nereale, cu titlu de exemplu:
    „Uncheșelu, știți ce-mi doresc: să “decapați” instituțional în dosarul ăla cu casele și să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea.” / „Dar altceva mă îngrijorează, că la ăștia cu dosarele vechi, fiecare știți ce aveți. Mă îngrijorează de ce nu-i înhățăm!” / „Eu după decizia Curții Constituționale mi-aș fi dorit să ieșim cu un dosar cu un ministru, că mă gândesc că totuși presăm. Sau, mă rog… ceva dosare importante” / „Iar colegii au dovedit că s-au depus documente în procesul legislativ și Curtea a venit și… aoleu, mânca-ți-aș gura… Pățesc că (…) de la Constanța…..”
  • Direcția Națională Anticorupție a sesizat procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a aprecia asupra necesității sesizării din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 268 alin. 2 Cod penal, respectiv inducerea în eroare a organelor judiciare.
  • Sesizarea a fost întemeiată pe faptul că înregistrările ce conțin un amestec de fragmente reale cu sintagme obținute prin colaționare riscă să conducă la acreditarea unei idei false și anume că procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție ar da ordine ca procurorii să investigheze anumite persoane sau să direcționeze ancheta într-un anumit sens.
  • Procurorii Direcției Naționale Anticorupție s-au sesizat din oficiu sub aspectul infracțiunii prevăzute de art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000, respectiv folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.
  • Sesizarea a fost întemeiată pe faptul că la ședințele cu procurorii din secțiile operative se discută aspecte ce țin de managementul intern al acestei unități de parchet, împrejurări care nu sunt destinate publicității.
  • Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au sesizat și Inspecția Judiciară, exprimându-și convingerea că în cadrul Inspecției Judiciare se pot efectua verificări, având în vedere că respectiva compilație de înregistrări a fost confecționată și utilizată în scopul evident de a crea o percepție falsă față de modul în care se desfășoară activitatea Direcției Naționale Anticorupție și în scopul de a slăbi capacitatea acesteia de a a-și îndeplini atribuțiile prevăzute de lege.
  • O parte a acestor înregistrări par a fi făcute în contextul organizării a două ședințe de analiză, ambele la data de 30 martie 2017, la care au participat, în mod separat, procurorii din cadrul a două secții operative din cadrul Structurii Centrale: Secția de combatere a corupției și Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție.
  • Potrivit celor două procese verbale întocmite, în cadrul acelor ședințe, la care, alături de doamna Laura Codruța Kövesi au participat și cei doi adjuncți ai Direcției Naționale Anticorupție, s-a discutat despre „operativitatea soluționării cauzelor, ritmicitatea în administrarea probelor, respectarea cu strictețe a normelor de procedură penală”. Totodată, doamna Laura Codruța Kövesi a cerut procurorilor cu funcții de conducere monitorizarea cauzelor mai vechi și verificarea cu regularitate a ritmicității în efectuarea urmăririi penale. Aceste aspecte țin de exercitarea firească și responsabilă de către procurorul șef a atribuțiilor sale manageriale prevăzute de Regulamentul de Ordine Interioară al Direcției Naționale Anticorupție.
  • Printre problemele identificare în soluționarea cu întârziere a unor cauze au fost: efectuarea unor expertize și constatări de specialitate, un volum ridicat de acte de urmărire penală necesare, lipsa unor răspunsuri la cereri de asistență judiciară internațională, sustragerea unor persoane de la urmărire penală și efectuarea formalităților pentru trimiterea în judecată în lipsă, încărcătura mare de dosare pe procuror.
  • La una din cele două secții s-a constatat că sunt în lucru 42 de cauze mai vechi de 4 ani de la înregistrare, 30 de cauze mai vechi de 5 ani de la înregistrare, 22 de cauze mai vechi de 6 ani de la înregistrare, 8 cauze mai vechi de 7 ani de la înregistrare și 2 cauze mai vechi de 8 ani de la înregistrare.
  • Față de această situație, la data de 31 martie 2017, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a emis un ordin prin care a dispus un control al activității desfășurate de către Secția de combatere a corupției și de către Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, pentru a stabili motivele nesoluționării dosarelor mai vechi de 4 ani de la înregistrare, în această perioadă de timp.
  • Potrivit Regulamentului de ordine Interioară al Direcției Naționale Anticorupție, între atribuțiile ce îi revin procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție se numără: „conduce și coordonează întreaga activitate a Direcției Naționale Anticorupție, luând măsuri pentru buna organizare și funcționare a acesteia; ia măsuri […], pentru îndeplinirea la timp și în condiții de calitate a lucrărilor și pentru stabilirea unor raporturi de serviciu care să asigure realizarea corespunzătoare a atribuțiilor.

T.S.

Patriarhia reacționează după interzicerea pelerinajelor de Sfântul Andrei

Patriarhia Română reacționează după ce solicitarea Arhiepiscopiei Tomisului de a permite pelerinajul de Sfântul Andrei a fost respinsă, susținând că Secretariatul de Stat pentru...

Sfatul lui Orban către ÎPS Teodosie, după interzicerea pelerinajelor de Sfântul Andrei

Premierul Ludovic Orban i-a transmis un mesaj ferm ÎPS Teodosie, după ce arhiepiscopul Tomisului îi scrisese că nu va îngădui ca dreptul de a-l...

Topul celor mai sigure țări în vremea pandemiei COVID. Pe ce loc se află România

În timp ce state puternic dezvoltate sunt copleșite de explozia de cazuri COVID, obligându-le la restricții drastice și carantină, alte țări, inclusiv națiunile în...

Rețea de permise auto false. Cu cât se vinde un document. 1 milion de euro descoperit la percheziții

O rețea de falsificatori de permise auto a fost descoperită de polițiști și procurori, având ramificații în mai multe județe ale României. Autoritățile judiciare au...

Promisiuni ascunse în programul de guvernare al PNL? Ce domenii economice ar putea fi afectate fiscal

Una dintre promisiunile electorale ale PNL, menționată în programul de guvernare pentru perioada 2021-2024, se referă la fiscalitate, respectiv la menținerea taxelor la nivel...