14 C
București
duminică, 28 noiembrie 2021 - 17:33
No menu items!

Ce spun experții despre moartea în masă a albinelor

spot_img

În Ucraina, doar o mică parte din familiile de albine mor din cauza otrăvirii cu produse pentru protecția plantelor, spune Elena Sirenko, doctor în științe veterinare la Institutul pentru Medicină Experimentală și Clinică, transmite agrobiznes.md. Un amplu studiu realizat de un veteran al apiculturii în România descrie un tablou sumbru care va duce rapid la dispariția albinelor autohtone din rasa Apis Mellifera Carpatica.

Elena Sirenko susține că, în ultimii cinci ani, a studiat aproximativ 2 mii de probe de material patologic de la albine, folosind diverse metode – parazitologice, bacteriologice și genetice moleculare. Datele arată că, aproape 60% din bolile insectelor sunt parazitare, 20% sunt bacteriene, iar 17% sunt virale.

„Patologia care nu este transmisibilă, din care face parte intoxicația cu pesticide, fluctuează în ani diferiți. În 2016–2017, această cifră era de 10% din numărul total de familii pe care le-am studiat. În 2019-2020 – a crescut la 30%”, notează expertul ucrainean, citat de agro-tv.ro.

Totodată, Elena Sirenko mai spune că, dacă apicultorii ar examina 10% din insecte primăvara și toamna, poate că ar fi mai protejați de otrăvirea familiilor.

Potrivit ei, profilaxia ar face albinele mai puternice, deoarece nu toate pesticidele cauzează moartea 100%. De asemenea, savantul atrage atenția asupra faptului că, schimbările climatice înregistrate în ultima perioadă au dus la moartea în masă a albinelor.

Pe de altă parte, apicultorul profesionist Aron Stoica din Câmpeni, Alba, a lansat un semnal de alarmă privitor la dispariția accelerată a albinelor autohtone din rasa Apis Mellifera Carpatica, fragmente din studiul său fiind publicate de Ziarul Faclia

„În ultimii 10-15 ani, culesul de la pomii fructiferi este foarte capricios, familiile de albine nu-și mai pot face o rezervă de miere, comparativ cu anii ’80 când se recolta miere de la familiile puternice. Acum sunt ani când albinele sunt hrănite artificial toată perioada, până la culesul de salcâm. Este adevărat însă că pomii sunt bătrâni, au fost sădiți și altoiți pe portaltoi sălbatici, de bunicii și străbunicii noștri. În epoca modernă, pepinierele au produs numai material săditor altoit pe portaltoi vegetativi originari din Anglia. Polenul nu mai este excedentar nici în stup, nici în natură. De ce? Suprapopulare? Lipseşte polenul de salcie din cauza unui dăunător care în această perioadă defoliază complect salcia albă – Salix alba, ori din cauza diminuării cantității de polen de la alte plante (păpădie, pomi, floră spontană) ca urmare a reducerii suprafețelor fertilizate cu gunoi de grajd, unde înainte se găsea din abundenţă (covor portocaliu)?” se întreabă specialistul român. Acesta atrage atenția asupra cantității mari de pesticide folosite la culturile de rapiță, dar și la defrișările msaive care au lăsat fără polen albinele, distrugând plantele care trăiau în umbra pădurilor.

„Au fost expuse la radiație solară directă toate plantele ce trăiau în umbra pădurii, ca urmare evapotranspirația acestora s-a mărit, rezerva de apă din sol s-a epuizat mai repede, a scăzut umiditatea atmosferică, aerul este mai uscat, curenții de aer cald din exteriorul fostei păduri pătrund nestingheriți peste tot, florile mult mai puține decât odinioară nu mai secretă nectar.”, explică apicultorul.

„Inflorescențe mici, deshidratate (aspect opărit), cu parfum slab și fără nectar atrag albinele, dar nu au de unde oferi nectar decât dimineața timp de o oră sau două, după ora 9-10 încetând complet. Spre seară, când florile sunt din nou mai parfumate, vor atrage iar albinele care nu vor găsi, însă, nectar, vor rămâne amorţite şi epuizate pe flori şi vor muri peste noapte”, afirmă Aron Stoica.