duminică, 17 ianuarie 2021 - 15:37

CCR, decizie importantă pentru legislația penală. Ce articol din Codul de procedură penală încalcă drepturile fundamentale

Cât timp vor avea imunitate bolnavii de COVID. Cei cu anticorpi pot avea încă virusul și îl pot transmite (Studiu)

Cercetări preliminare făcute de oameni de știință de la Institutul de Sănătate Publică din Anglia arată că reinfectările celor care au trecut deja prin...

Băncile explică de ce s-a creat registrul electronic pentru ANAF

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a spus, răspunzând unei solicitări ZF, că noul registru electronic prin care ANAF colectează date despre conturile companiilor şi...

Vaccinul nu ne scapă de restricții. Masca va mai fi folosită mult timp

Adrian Streinu Cercel a făcut astăzi doza de rapel a vaccinului anti-covid-19 și a explicat cu această ocazie că, în urma testelor făcute asupra...

Restricții noi în Italia, după creșterea numărului de cazuri COVID

Numărul crescut al cazurilor de infectare cu noul coronavirus le-a determinat pe autoritățile din Italia să înăsprească din nou regulile de combatere a pandemiei,...

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, marți, că articolul din Codul de procedură penală care nu permite judecătorului de cameră preliminară să administreze alte mijloace de probă în afara „oricăror înscrisuri noi prezentate” este neconstituțional și încalcă o serie de drepturi fundamentale, precum dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil al părților și persoanei vătămate, în componenta sa referitoare la egalitatea armelor. 

În ziua de 5 decembrie 2017, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.342 şi art.345 alin.(l) din Codul de procedură penală.

Dispozițiile criticate au următorul cuprins:
-Art.342 din Codul de procedură penală: „Obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.”;
-Art.345 alin.(1) din Codul de procedură penală: „La termenul stabilit conform art.344 alin.(4), judecătorul de cameră preliminară soluţionează cererile şi excepţiile formulate ori excepţiile ridicate din oficiu, în camera de consiliu, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şia oricăror înscrisuri noi prezentate, ascultând concluziile părţilor şi ale persoanei vătămate, dacă sunt prezente, precum şi ale procurorului.”

“În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art.345 alin.(1) din Codul de procedură penală, care nu permite  judecătorului de cameră preliminară, în soluționarea cererilor și excepțiilor formulate ori excepțiilor ridicate din oficiu, să administreze alte mijloace de
probă în afara „oricăror înscrisuri noi prezentate” este neconstituțională și, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.342 din Codul de procedură penală”, se arată într-un comunicat de presă al CCR. 

“În motivarea soluției de admitere, Curtea a reținut că dispozițiile art.345 alin.(1) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.75/2016, limitează mijloacele de probă ce pot fi administrate în procedura de cameră preliminară, în vederea verificării legalității administrării probelor, doar la „înscrisurile noi prezentate”, revenindu-se, în acest fel, la constatarea formală a legalităţii probelor, astfel cum s-a reținut în Decizia nr.641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.887 din 5 decembrie 2014.

Totodată, Curtea a constatat că dispozițiile art.345 alin.(1) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.75/2016, limitează exercițiul procesual al judecătorului de cameră preliminară, independența sa în realizarea actului de justiție, pe de o parte, și încalcă dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil al părților și persoanei vătămate, în componenta sa referitoare la egalitatea armelor, pe de altă parte.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței judecătorești care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalului București – Secția I penală”, mai precizează reprezentanții CCR. 

Studenții de la medicină din Cluj, interziși în spitale, fără vaccin COVID

Rectorul Universității de Medicină și Farmacie Cluj (UMF Cluj), Anca Buzoianu, a anunțat că studenții care refuză vaccinul nu vor intra în spitale, pentru a...

Testarea COVID în școli, după redeschiderea din 8 februarie

Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Andreea Moldovan, a explicat cum se va face testarea COVID-19 în școli, în contexrtul în care autoritățile vor...

Vaccinare în stand-by, în Norvegia, din cauza prea multor decese la persoane vârstnice

Norvegia a înregistrat un total de 29 de decese la persoanele de peste 75 de ani care au primit prima doză de vaccin anti-Covid,...

DNA clasează dosarul Chiliman-Moisescu, după ce i-a reținut în 2015

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a clasat dosarul în care fostul primar PNL al Sectorului 1, Andrei Chiliman, era acuzat că ar fi primit comisioane în...

Gafa Guvernului Cîțu, pe banii românilor

Angajatorii din România sunt bulversați de o gafă a Guvernului Cîțu. Executivul a uitat să precizeze în hotărârea prin care a fost mărit salariul...