Cazul Vlasov și dosarul de corupție de la Înalta Curte. Curtea de Arbitraj are jurişti cercetaţi, judecaţi sau condamnaţi

    arbitraj

    Judecătoarele Lidia Bărbulescu şi Georgeta Barbălată figurează ca „arbitrii indisponibili” la Curtea de Arbitraj a Camerei de Comerţ, cei doi magistrați fiind audiați și ca martori în dosarul de corupție al colegelor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv dosarul Gabrielei Bîrsan. Și avocatul Claudia Silinescu Gherbovan, fost judecător, pusă sub acuzare în același dosar Bîrsan, este un arbitru la care pot apela oamenii de afaceri pentru arbitraj. În total, 6 actuali şi 19 foşti judecători de la ÎCCJ se află pe lista Curţii de arbitraj, iar procedura de numire prevede inclusiv o recomandare din partea unui arbitru cu o vechime de cel puţin 3 ani, plus propunerea din partea preşedintelui CCIR, care era Mihail Vlasov. Și în dosarul de trafic de influență de la DNA, unele fapte se refereau la beneficiile pe care judecătoarele le-ar fi primit, prin intermediul fostelor colege, la acea vreme avocaţi, de la oameni de afaceri cărora le judecau litigiile.

    Ce au în comun un consilier de stat de la Cotroceni, consilieri din Ministerul Justiţiei sau parlamentari cu foşti şi actuali magistraţi de la instanţa supremă

    Ultima listă de membri ai Curţii de Arbitraj Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României a fost actualizată pe 6 martie 2013. Preşedintele Curţii este fostul liberal Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR, avocat şi fost preşedinte al Camerei Deputaţilor. Prim-vicepreşedinte al Camerei este fiica lui Mihail Vlasov, Vanda Ana-Maria Vlasov, care se recomandă notar şi doctor în filosofia dreptului. În ierarhia Curţii urmează vicepreşedintele Brânduşa Ştefănescu, fost judecător la ÎCCJ, doctor în drept şi profesor universitar în drept al comerţului internaţional.

    Pe lista de arbitri figurează mai mulţi jurişti cercetaţi, judecaţi sau condamnaţi pentru fapte de corupţie ori infracţiuni de serviciu, personalităţi juridice cu severe probleme de integritate, după ce au fost implicate în scandaluri de influenţă sau abuzuri. Asta în ciuda faptului că Regulamentul Curţii prevede excluderea oricărui arbitru căruia i-a fost adusă „atingere onoarei ori reputaţiei prin afirmaţii scrise sau vorbite ce impută fapte care dacă ar fi adevărate ar expune persoana dispreţului public”.

    Ioan Ionescu, fost judecător ÎCCJ, dovedit în instanţă drept colaborator cu grad de maior al Securităţii şi profund implicat în scandalul „Lido”, este al patrulea om în ierahia Curţii de Arbitraj, fiind coordonatorul Curţilor Judeţene de Arbitraj Comercial.

    De pe listă nu lipsesc judecătoarele Lidia Bărbulescu și Georgeta Barbălată  de la ÎCCJ, dar și Aspazia Cojocaru, fost judecător al Curţii Constituţionale. De asemenea, printre arbitrii Curții îl găsim pe fostul vicepreşedinte al ANRP, Cătălin Dumitru, arestat preventiv pentru corupţie. Cei enumeraţi figurează ca indisponibili.

    Patronii de firme au însă de ales din 128 de arbitri disponibili, ale căror calităţi ar trebui să fie mai presus de orice dubiu. Preşedinţii Uniunii Barourilor din România (Gheorghe Florea, Florin Zamfirache), Flavius Baias – fost secretar de stat Ministerul Justiţiei, Florin Iordache – preşedintele Comisie pentru Muncă, Protecţie Socială Camera Deputaţilor, Alina Ştefania Gorghiu – deputat, avocat, trainer de mediere, Tudor Chiuariu, senator condamnat pentru abuz, Sorin Popescu – preşedinte de Secţiune în Consiliul Legislativ, Ioana Beldeanu, fosta soţie a lui Cristian Maftei, implicat în mafia imobiliară ieşeană, au girul lui Mihail Vlasov pentru a arbitra disputele comerciale.

    Pe lista de demnitari la care agenţii economici pot apela se numără şi Claudiu Constantin Dinu – consilier de stat, departamentul Constituţional Legislativ al Administraţiei Prezidenţiale, sau George Băeşu – preşedintele ANRP, fost senator PSD, prefect de Vrancea.

    LISTA ARBITRILOR DE LA CURTEA DE ARBITRAJ

    Curtea de Arbitraj dă sentinţe definitive

    Conform unei statistici aparţinând CCR, cei peste 150 de arbitri judecă în medie, anual, în jur de 400 de litigii care privesc preponderent agenţi economici, români şi străini, ce derulează tranzacţii de mare anvergură şi preferă în locul instanţelor statale, Curtea de Arbitraj, întrucât aceasta le oferă celeritate, încredere şi confidenţialitatea proceselor.

    Sentinţele sunt definitive şi obligatorii pentru părţi. Ele se bucură de o largă recunoaştere internaţională, România, alături de alte peste 100 state, a ratificat Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la recunoaşterea şi executarea sentinţelor arbitrale străine, încheiată la New York, în 1958

    Curtea de Arbitraj
    prezentarea oficială

    Lista de tarife este publică şi se calculează în funcţie de valoarea acţiunii. De la 2,8% din costul acţiunii până la 250.000 de lei, dar nu mai mic de 3.000 de lei, până la 0,1% din costul acţiunilor de peste 10.000.000 de lei. În litigiile nepatrimoniale, taxa de arbitraj este de 4.500 de lei.

    Mihaela Chiper

    NICIUN COMENTARIU