13.1 C
București
joi, 23 septembrie 2021 - 12:28

Bugetele instanţelor rămân și în 2014 la Ministerul Justiţiei

spot_img

Ministerul Justitiei

Bugetele curţilor de apel, ale tribunalelor şi cele ale judecătoriilor – care trebuiau să fie preluate în gestionare, începând din 2014, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) – vor rămâne în gestionarea Ministerului Justiţiei. Motivul: ICCJ nu dispune de capacitatea administrativă de preluare a acestora.

Potrivit articolului 136 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, începând cu data de 1 ianuarie 2008, atribuţiile Ministerului Justiţiei referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor vor fi preluate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Termenul prevăzut la articolul 136 din Legea 304/2004 a fost prorogat, însă, succesiv prin mai multe acte normative, ultima fiind realizată prin articolul II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2012, până la data de 1 ianuarie 2014. Prorogarea succesivă a fost justificată prin faptul că nu au fost îndeplinite condiţiile pentru ca această instanţă să poată prelua atribuţia legată de gestionarea bugetelor tuturor instanţelor judecătoreşti din România, având în vedere multiplele implicaţii atât sub aspect financiar, cât şi normativ, organizatoric şi de capacitate administrativă.

În prezent, într-un proiect de ordonanţă de urgenţă se propune abrogarea articolului 136 din Legea 304/2004, astfel încât Ministerul Justiţiei să îşi păstreze atribuţiile de gestionarea a bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor.

Iniţiatorii proiectului justifică măsura şi prin faptul că orice decizie în acest domeniu se adoptă doar în colaborare cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi cu Consiliul Superior al Magistraturii.

“Având în vedere multitudinea de atribuţii care rezultă din calitatea de administrator al bugetelor instanţelor, la acest moment, Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie nu dispune de capacitatea administrativă de preluare a acestora”, susţin iniţiatorii proiectului.

Aceştia precizează că, potrivit articolului 126 din Constituţie, justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.

“Din această dispoziţie rezultă că rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este de a realiza actul de justiţie şi de a asigura practica unitară a instanţelor judecătoreşti, iar nu de a gestiona bugetele instanţelor din România”, justifică iniţiatorii proiectul de act normativ.

Totodată, aceştia arată că acordarea unor atribuţii strict administrative unei instanţe judecătoreşti înseamnă a deturna atribuţiile acesteia de natură jurisdicţională spre alte probleme care ţin de asigurarea sediilor, a condiţiilor materiale şi financiare pentru desfăşurarea activităţii instanţelor.

R.M.