Aurescu: Autonomia pe criterii etnice nu este un concept valid

 MAE român insistă pentru finalizarea unui protocol bilateral cu Budapesta

aurescu

Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a afirmat joi că autonomia pe criterii etnice reprezintă o auto-izolare, care nu poate duce la progres, iar soluția în interiorul unui stat ar trebui să fie inter-culturalismul, care  presupune existența unui singur spațiu social-economic.

”Diversitatea culturală separată poate fi un concept teoretic interesant, dar practic imposibil și de nedorit din punct de vedere social. Culturile care se autoizolează nu pot deloc progresa. De aceea nu consider că izolarea – uneori prezentată sub forma autonomiei pe criteriu etnic – este un concept valid. În schimb, inter-culturalismul nu presupune pierderea specificității și nici integrarea minorității în societatea statului unde trăiește nu implică asimilarea”, a spus Aurescu.

Ministrul a făcut această declarație la Cluj, într-o conferință dedicată marcării a 20 de ani de la adoptarea de către Consiliul Europei, respectiv de la semnarea și ratificarea de către România, a Convenției-Cadru pentru protecția minorităților naționale.

În ultimii ani, reprezentanți ai minorității maghiare din România au cerut insistent obținerea unei autonomii teritoriale în zonele în maghiarii sunt majoritari. Aceste tendințe, susținute și de guvernul Ungariei, devin o vulnerabilitate la adresa securității naționale, mai ales în contextul crizei de securitate din Ucraina.

Principalele declarații ale lui Bogdan Aurescu:

Multiculturalismul nu poate fi stadiul final de evoluție al unei societăți, pentru că simpla coexistență a diferitelor identități nu poate fi satisfăcătoare în sine. Inter-culturalismul este, în schimb, rezultatul interacțiunii între cultura majorității și cea a minorității, care se îmbogățesc reciproc.

Numai inter-culturalismul este capabil să determine adevăratul progres al societății. Inter-culturalismul presupune existența unui spațiu comun unic – social, economic, politic și cultural – căruia îi aparțin atât majoritatea, cât și minoritatea și care aparține atât majorității, cât și minorității, în mod egal și cu egală legitimitate.

Diversitatea culturală este o sursă și un factor de îmbogățire pentru fiecare societate. O societate cu adevărat democratică și pluralistă nu este una care se limitează la respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale (în termeni de identitate etnică, culturală, lingvistică, religioasă), ci una care creează și condițiile adecvate pentru exprimarea, conservarea și dezvoltarea acestei identități, ca o sursă valoroasă de inter-culturalism. Diversitatea culturală a unei societăți – susținută de punerea în valoare, promovarea și dezvoltarea identității persoanelor aparținând minorității – și integrarea minorităților în societatea în care trăiesc nu reprezintă în nici un caz o contradicție, ci două fațete ale aceleiași monede, în antiteză cu politicile de asimilare.

La conferința de la Cluj a participat și Gianni Buquicchio, președintele Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a Consiliului Europei.

Printr-un raport din 2001 referitor Legea maghiarilor din statele vecine Ungariei, Comisia de la Veneția a arătat că este necesară o abordare consensuală între Ungaria și statul pe teritoriul căruia se află minoritatea respectivă, și nu o abordare de tip unilateral (Ungaria – minoritate).

MAE român insistă pe această abordare în redactarea Protocolului Comitetului de specialitate privind minoritățile naționale cu Ungaria, care vizează minoritatea ungară din România și minoritatea română din Ungaria. Acest proces de redactare trenează din 2011. Potrivit unui comunicat al MAE, Aurescu și-a exprimat așteptarea ca acest Protocol să fie finalizat anterior vizitei pe care o va face la Budapesta săptămâna viitoare.

V.B.

NICIUN COMENTARIU