Augustin Lazăr, acuzat că ar fi refuzat eliberarea unui dizident în vremea comunismului

Site-ul Lumea Justitiei a dezvăluit că, potrivit unor documente ale Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, un procuror din Alba, pe numele său Augustin Lazăr, a refuzat în două rânduri să elibereze un dizident anticomunist. S-a întâmplat la mijlocul anilor ’80, în plin regim Ceaușescu.

„Coincidenta face ca numele procurorului din acest caz sa fie identic cu cel al actualului Procuror General al Romaniei. Tot coincidenta, cazul se petrece la Penitenciarul Aiud din judetul Alba, judet din care provine si actualul Procuror General al Romaniei. Nu in ultimul rand, in anii in care dizidentul anticomunist era tinut in puscarie de catre procurorul Augustin Lazar pentru actiuni impotriva regimului comunist, actualul Procuror General al Romaniei Augustin Lazar (foto) isi desfasura activitatea, conform propriului CV, la Procuratura Alba.

Sa fie procurorul Augustin Lazar care l-a tinut in puscarie pe dizidentul Iulius Filip acelasi cu actualul Procuror General al Romaniei Augustin Lazar? Nu stim. Tocmai de accea, Lumea Justitiei a trimis o solicitare oficiala catre Parchetul General prin care i-am cerut lui Augustin Lazar sa isi exprime un punct de vedere cu privire la implicarea sa in acest caz, astfel incat sa publicam si pozitia acestuia. Desi am indicat o ora pana la care pozitia Procurorului General sa ne fie transmisa, pentru a putea fi inclusa in articol, din pacate, pana la momentul publicarii materialului, nu am primit niciun raspuns din partea PICCJ”, scrie Lumea Justiției.

Într-un mesaj pe Facebook, Augustin Lazăr susţine că, în perioada 1985 – 1986, a activat ca procuror criminalist în cadrul Procuraturii Alba Iulia, calitate în care a îndeplinit periodic şi atribuţii privind Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud, care examina situaţia tuturor condamnaţilor ce îndeplineau fracţia de pedeapsă pentru liberare condiţionată.

“Contrar afirmaţiilor lansate de unele instituţii de presă, rolul acestei comisii nu era de a dispune punerea în libertate a unor condamnaţi, acesta fiind exclusiv atributul instanţei de judecată, ci de a verifica îndeplinirea criteriilor tehnice prevăzute de art. 59 – 60 din Codul penal din 1969: îndeplinirea unei fracţii minime obligatorii din pedeapsa ce se execută şi inexistenţa rapoartelor de sancţionare disciplinară. Pedepsele cu închisoarea se executau în temeiul mandatelor de executare emise în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive de condamnare, iar procesele-verbale ale Comisiei pentru liberare condiţionată se trimiteau instanţei de judecată competente, persoanele condamnate putându-se adresa instanţei de judecată şi în cazul unor constatări negative ale Comisiei”, spune Lazăr.

Procurorul general precizează că nu poate confirma date despre persoana care apare în documentele publicate în presă.

“Având în vedere perioada lungă de timp care a trecut, precum şi imposibilitatea consultării unor documente originale (în special a hotărârii judecătoreşti emise în cauza respectivă) care să probeze situaţia evocată, precizez că nu pot confirma aspecte concrete referitoare la persoana despre care se face referire în articolele de presă”, explică Lazăr.

Andrei Tudor

NICIUN COMENTARIU