vineri, 4 decembrie 2020 - 9:12

Ambasadorul

Cercetătorii redau vederea pierdută la șoareci, printr-o intervenție genetică de reîntinerire a celulelor

Își amintesc celulele vechi și deteriorate cum era să fii tânăr? O echipă de cercetători de la Harvard afirmă că a reprogramat neuronii în...

Iohannis îndeamnă românii să meargă la urne indicându-le să voteze PNL

Președintele Klaus Iohannis încalcă din nou prevederile constituționale și se situează în afara poziției de arbitru pe scena politică, făcând campanie și îndemnând electoratul...

Sinucidere la ATI: un pacient cu covid și-a luat viața, spânzurându-se

Un bărbat infectat cu Covid 19 s-a spânzurat într-un salon ATI al Spitalului Județean din Galați, cazul fiind investigat de poliție pentru infracțiunea de...

Germania și Huawei: câtă încredere și cât control?

Vlad Drăghicescu (corespondență specială) Strategia germană privind rolul concernului tehnologic chinez Huawei în dezvoltarea infrastructurii 5G, pare să se apropie de forma finală. Ministrul federal de...

SR Stanescu

  • Sorin Roşca Stănescu

Ex-ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, domnul Mark Gitenstein, ne-a dat o veste deconcertantă. Este posibil ca nici în acest an Washingtonul să nu-şi trimită un reprezentant de rang înalt la Bucureşti pentru a reprezenta, aşa cum se cuvine, Departamentul de Stat. Prin urmare, de mult timp şi încă mult timp de acum încolo, Bucureştiul va fi lipsit de un ambasador al Statelor Unite. Şi asta în condiţiile în care conducătorii celor două state afirma, în mod insistent şi repetat, că ne aflăm într-un parteneriat durabil şi consolidat din punct de vedere politic, militar şi economic. Nu este ceva ciudat?

Domnul Mark Gitenstein spune că nu. Că aşa sunt procedurile la Washington. Greoaie. Că există acolo o birocraţie „dezamăgitoare”. Care se mişcă mult prea lent. Şi că, în cele din urmă, Statele Unite îşi vor nominaliza un înalt reprezentant. Şi că acesta probabil nu va mai fi ales pe criterii politice, ci ar putea fi un diplomat de carieră.

Este exact degetul pus pe rană. Diferenţa dintre un om de afaceri, trimis de Washington că ambasador la Bucureşti, şi un diplomat de carieră este uriaşă. Şi face diferenţa în legătură cu modul în care este tratată România. În toate statele puternice care întreţin cu Washingtonul relaţii diplomatice, sunt instalaţi diplomaţi de carieră. Reprezentanţi pursânge ai Departamentului de Stat. În statele de mâna a doua, Washingtonul trimite oameni de afaceri. De fapt, sponsori ai campaniilor prezidenţiale. Cetăţeni ai Statelor Unite care au susţinut financiar, în mod consistent, un candidat care a ajuns la Casa Albă. Faţă de care preşedintele îşi manifestă astfel recunoştinţa.

Dar în ce fel ar putea fi răsplătit un sponsor al unei campanii electorale prezidenţiale din Statele Unite? Prin simpla demnitate de ambasador? De ce un om de afaceri, suficient de prosper în America pentru a deveni unul dintre sponsorii importanţi ai unui preşedinte, şi-ar părăsi tam-nesam bussines-ul, şi-ar abandona afacerile doar de dragul unei etichete de ambasador la Bucureşti? Sau pentru salariul de ambasador? Salariu care se plasează, în mod evident, mult sub veniturile pe care el le-ar încasa consacrându-se propriilor afaceri.

Pentru a răspunde corect la întrebările de mai sus, nu avem altceva de făcut decât să deschidem ochii. Şi să vedem ceea ce se întâmplă în lumea reală. Nu în lumea imaginară. Nu în lumea propagandei. Un prim adevăr, care se desprinde din tot ceea ce ştim până acum, este ca un ambasador al Statelor Unite, numit într-o capitală ca răsplată pentru că a sponsorizat o campanie electorală, contiunua să fie, în acelaşi timp, şi om de afaceri. Prin urmare, el are o dublă calitate. Şi, atenţie, nimeni nu pune lupa pe el pentru vreun eventual conflict de interese.

De altfel, în Statele Unite nu există o instituţie similară cu Agenţia Naţională de Integritate de la Bucureşti. Niciunde în lume nu există aşa ceva. La fel cum nici munca Parchetului General nu este, niciunde în lume, dublată de o altă procuratura, gen Direcţia Naţională Anticorupţie. Acestea sunt simple experimente făcute în România. Cu concursul Uniunii Europene, dar şi cu concurs şi fonduri americane.

Odată paranteza de mai sus închisă, urmează să deducem, şi nu e prea greu, în ce fel, dincolo de un salariu neinteresant şi de o carte de vizită de reprezentant al statului american la Bucureşti, care nu stârneşte niciun fel de emoţie la Washington, ar putea fi răsplătit un sponsor al unei campanii prezidenţiale. Într-un singur fel. Creandu-i-se instrumentul necesar pentru a face afaceri atât de importante, încât să merite sacrificiul. Afaceri, evident, în România. Dar în orice afacere de acest fel, în care în ecuaţie intra şi autoritatea Statelor Unite, în cel mai bun caz, partea americană se alege cu un câştig foarte mare, în timp ce partea romana cu un câştig extrem de modest. Sau poate chiar cu o pierdere.

Este exact ceea ce fac în România toţi ambasadorii Statelor Unite – asta a făcut şi domnul Mark Gitenstein, ultimul pe lista – numiţi pe criterii politice, ca răsplată pentru servicii aduse preşedintelui Statelor Unite.

Şi eu sper, ca şi excelenţa sa, domnul Mark Gitenstein, că viitorul ambasador al Statelor Unite la Bucureşti, indiferent de cine va fi el, să fie, de această dată şi în fine, desemnat din Departamentul de Stat, din rândul diplomaţilor de carieră. Un stat partener loial al Washingtonului atât în plan politic, cât şi în plan militar, un stat că România, care şi-a îndeplinit cu scrupulozitate toate obligaţiile asumate, care a făcut şi face sacrificii pe toate teatrele de război alăturându-se eforturilor Statelor Unite de a instaura democraţia şi de a garanta respectarea drepturilor omului, un asemenea stat merită un tratament adecvat.

Duel de mahala între Ponta și Cioloș. VIDEO

Cei doi candidați la alegerile parlamentare Victor Ponta și Dacian Cioloș, lideri ai partidelor Pro România și USR-PLUS, foști premieri ai României, au avut...

OMS ia în calcul „certificarea electronică” a vaccinării

Organizația Mondială a Sănătății nu recomandă statelor să elibereze „pașapoarte de imunitate” pentru cei care și-au revenit din COVID-19, dar investighează perspectivele utilizării certificatelor...

Judecătorul Bogdan Mateescu, noul șef al CSM

Judecătorul Bogdan Mateescu a fost ales în funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, iar procurorul Florin Deac în funcția de vicepreședinte. Judecătorul Bogdan...

Iohannis le-a întors spatele magistraților, după ce a ținut un discurs politic la ședința CSM

Preşedintele Klaus Iohannis a folosit, joi, aula Facultății de Drept pe post de tribună politică, fără a rata momentul de discursuri de campanie electorală,...

SUA schimbă regulile carantinei: Persoanele expuse la Covid, asimptomatice și cu test negativ, stau șapte zile izolate

Persoanele care ar fi putut avea expunere la coronavirus, dar care sunt asimptomatice, pot rămâne în carantină timp de șapte zile, în loc de...