Un articol din Codul de procedură penală, care degreva procurorii de anumite anchete, neconstituţional

Renunţarea la urmărirea penală atunci când procurorul constată că nu există interes public a fost declarată neconstituţională.

Astfel, Curtea Constituţională a luat în dezbatere miercuri excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.318 din Codul de procedură penală care au următorul conținut:

„(1) În cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunţa la urmărirea penală când, în raport cu conţinutul faptei, cu modul şi mijloacele de săvârşire, cu scopul urmărit şi cu împrejurările concrete de săvârşire, cu urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii, constată că nu există un interes public în urmărirea acesteia.

(2) Când autorul faptei este cunoscut, la aprecierea interesului public sunt avute în vedere şi persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii şi eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii.

(3) Procurorul poate dispune, după consultarea suspectului sau a inculpatului, ca acesta să îndeplinească una sau mai multe dintre următoarele obligaţii:

a) să înlăture consecinţele faptei penale sau să repare paguba produsă ori să convină cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia;

b) să ceară public scuze persoanei vătămate;

c) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă cuprinsă între 30 şi 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă;

d) să frecventeze un program de consiliere.

(4) În cazul în care procurorul dispune ca suspectul sau inculpatul să îndeplinească obligaţiile prevăzute la alin. (3) stabileşte prin ordonanţă termenul până la care acestea urmează a fi îndeplinite, care nu poate fi mai mare de 6 luni sau de 9 luni pentru obligaţii asumate prin acord de mediere încheiat cu partea civilă şi care curge de la comunicarea ordonanţei.

(5) Ordonanţa de renunţare la urmărire cuprinde, după caz, menţiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), precum şi dispoziţii privind măsurile dispuse conform alin. (3) din prezentul articol şi art. 315 alin. (2)-(4) termenul până la care trebuie îndeplinite obligaţiile prevăzute la alin. (3) din prezentul articol şi sancţiunea nedepunerii dovezilor la procuror, precum şi cheltuielile judiciare.

(6) În cazul neîndeplinirii cu rea-credinţă a obligaţiilor în termenul prevăzut la alin. (4), procurorul revocă ordonanţa. Sarcina de a face dovada îndeplinirii obligaţiilor sau prezentarea motivelor de neîndeplinire a acestora revine suspectului ori inculpatului. O nouă renunţare la urmărirea penală în aceeaşi cauză nu mai este posibilă.

(7) Ordonanţa prin care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală se comunică în copie persoanei care a făcut sesizarea, suspectului, inculpatului sau, după caz, altor persoane interesate.”

„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.318 din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale. Curtea a reţinut că dispoziţiile criticate contravin principiului legalităţii, prevăzut de art.1 alin.(5) din Constituţie, precum şi prevederilor art.124 alin.(1) coroborate cu art.126 alin.(1), potrivit cărora justiţia se înfăptuieşte în numele legii şi se realizează prin instanţele judecătoreşti stabilite de lege. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Judecătoria Drobeta Turnu Severin”, a comunicat Curtea Constituţională.

Parchetul General: Decizia este obligatorie şi, pe cale de consecinţă, procurorii o vor respecta întocmai

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat act de Decizia Curţii Constituţionale din data de 20 ianuarie 2016 potrivit căreia prevederile art. 318 alin. 1 din Codul de procedură penală – „Renunţarea la urmărirea penală” au fost declarate neconstituţionale.

Decizia este obligatorie şi, pe cale de consecinţă, procurorii o vor respecta întocmai.

Având în vedere însă impactul major asupra activităţii procurorilor din cadrul Ministerului Public (în anul 2015 au fost soluţionate prin renunţare la urmărire penală 134.436 de cauze, în timp ce în 2014 fuseseră soluţionate 86.883 de cauze), se va acţiona pentru identificarea măsurilor de natură să diminueze efectele asupra activităţii de urmărire penală.

Totodată, după motivarea deciziei Curţii Constituţionale, va fi sesizat Ministerul Justiţiei, pentru a se promova în regim de urgenţă un proiect de act normativ în vederea punerii în acord a dispoziţiilor Codului de procedură penală cu Decizia Curţii Constituţionale”, se arată într-un comunicat remis, joi, de reprezentanții Parchetului General.

Într-un punct de vedere transmis CCR, în urmă cu două luni, Parchetul General susținea necesitatea acestei prevederi: „Introducerea instituţiei renunţării la urmărire penală (în condiţiile art. 318, alin. 1 C.p.p. – n.r.) a fost de natură să accelereze soluţionarea cauzelor având ca obiect infracţiuni de importanţă redusă şi fără perspective realiste de administrare a unui probatoriu necesar identificării autorilor. Soluţionarea renunţării la urmărire penală s-a dovedit extrem de eficientă în degrevarea parchetelor de cauzele vechi cu autor necunoscut prin aplicarea criteriilor de oportunitate referitoare la lipsa interesului public în urmărirea infracţiunilor”.

La rândul său, ministrul justiției, Raluca Prună, a declarat joi că decizia CCR  are un impact major asupra modului în care funcționează sistemul de justiție.

“Poziția mea nu poate fi alta decât că trebuie să respectăm deciziile Curții Constituționale. Este adevărat că ieri s-a dat o decizie care are un impact major asupra modului în care funcționează sistemul de justiție în România. Aștept și eu, deci Ministerul Justiției, și celelalte instituții din sistemul judiciar motivarea grabnică a acestei decizii, astfel încât la Ministerul Justiției să putem livra actul legislativ care să pună în acord actuala prevedere din Cpp, art. 318, cu cerințele Curții”, a precizat Raluca Prună, citată de digi24.ro.

R.D. 

NICIUN COMENTARIU