Syngenta: Agricultura intensivă poate amplifica pericolul deșertificării României

Agricultura românescă va înregistra, în acest an, o producţie record, însă pericolul exploatării intensive şi nesustenabile a terenurilor riscă să amaneteze viitorul agroalimentar al ţării, susțin specialiștii companiei Syngenta, citați de KeysFin. Cultivarea intensivă, folosind tehnologii care solicită la maxim potenţialul pământului, ar putea afecta semnificativ suprafaţa agricolă fertilă, pericolul deşertificării fiind unul foarte mare.

Aceasta este părerea experţilor de la Syngenta România, într-o analiză privind evoluţia agriculturii româneşti. Specialiștii afirmă că, în ultimii ani, agricultura a devenit tot mai intensivă, pe fondul creşterii numărului firmelor care activează în domeniu şi a suprafeţelor exploatate.

Syngenta este o companie internațională cu peste 26.000 de angajați în mai mult de 90 de țări. În România, reprezentanța grupului elvețian Syngenta este prezentă de aproape 15 ani şi ąre o echipă de peste 100 de angajați care oferă soluții de protecția plantelor adaptate condițiilor pedoclimatice din România.

„Acest lucru înseamnă că lucrăm la potenţial maxim fiecare hectar pentru a obţine o producţie cât mai mare. Agricultura care exploatează resursele naturale peste limite poate avea însă, în timp, efecte dăunătoare pentru calitatea mediului. Un simplu exemplu îl constituie lucrările necorespunzătoare ale solului, care pot duce la reducerea fertilităţii solului, la eroziune şi limitarea surselor de apă”, afirmă Andrei Măruțescu, directorul de comunicare și relații publice Syngenta România și Republica Moldova.

Dezvoltarea spectaculoasă a business-ului din sectorul agricol, din ultimii ani, a adus multe beneficii economice ţării dar, pe termen lung, poate pune în pericol echilibrul dintre ecosisteme și agricultură.

Potrivit specialiștilor, în aceste condiţii, este absolut necesară adoptarea şi implementarea unor politici agricole sustenabile. „Dacă în acest moment putem spune că agricultura nu ar avea şi nu va avea un impact negativ asupra biodiversităţii ţării noastre, nu acelaşi lucru îl putem spune despre protecţia surselor de apă și utilizarea raţională a surselor de apă în agricultură, conservarea calităţii solului si diminuarea eroziunii solurilor”, afirmă Măruțescu. „Practicarea unei agriculturi intensive folosind tehnologii adaptate tipului de sol aduce beneficii calităţii acestuia, prin reducerea gradului de compactare, creşterea conţinutului solului în materie organică, fertilitate şi, cel mai important, reduce fenomenul de eroziune. Un alt exemplu se referă la poluarea neintenţionată a cursurilor de apă. Atunci când folosim produse pentru protecţia plantelor, este important să ne asigurăm că luăm toate măsurile pentru a proteja mediul inconjurător”, afirmă expertul.

Dezvoltarea agriculturii, efect de bumerang

Evoluţia cifrei de afaceri din sectorul agricol demonstrează că România are un potenţial semnificativ, iar viitorul arată excelent pentru acest sector de activitate. Experţii de la Syngenta spun că, în aceste condiţii, este evident nevoie de tehnologii şi soluţii moderne pentru combaterea dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, mai ales în contextul în care presiunea factorilor climatici asupra ecosistemelor agricole este tot mai mare. Pentru a rămâne competitivi pe piaţă, fermierii români trebuie să apeleze la ultimele tehnologii şi soluţii.

Asta mai cu seamă că necesarul de hrană, la nivel mondial, va cunoaşte o creştere spectaculoasă în următorii 20 de ani. „Dacă în anul 1960, de pe suprafața cultivată a unui hectar de teren se hrăneau doi oameni, în anul 2030, de pe același hectar, agricultura va trebui să hrănească 5 oameni. Cum populaţia globului creşte în fiecare zi cu 200.000 de oameni, până în anul 2050, producția agricolă va trebui să crească cu 70-100% pentru a hrăni cei peste 9 miliarde de oameni la nivel global”, afirmă Andrei Măruțescu.

Reprezentanții Syngenta spun că, în aceste condiţii, este absolut necesar ca România să adopte o agricultură performantă dar şi responsabilă, pentru a nu-şi distruge şansele la un viitor profitabil în acest sector. „Trebuie să evităm tentaţia de a produce mult, ignorând posibilele efecte asupra mediului şi ecosistemelor. Avem nevoie de o agricultură responsabilă, care să rămână profitabilă şi generaţiilor viitoare”, a mai spus acesta.

Pericolul deşertificării României

Agricultura foloseşte, în prezent, 70% din resursele globale de apă dulce, iar 40% din suprafaţa agricolă mondială suferă de efectele fenomenului de eroziune. Datele Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) arată că, în fiecare secundă, pierdem o suprafaţă agricolă echivalentă unui teren de fotbal, iar până în anul 2050, patru miliarde de oameni vor locui în ţări cu deficit de apă.
Nici România nu este scutită de pericolul deşertificării. Potrivit datelor Oficiului pentru Studii Pedologice, peste 1000 de hectare sunt acoperite de nisip în fiecare an, procesul de eroziune şi deşertificare fiind cel mai evident în sudul Câmpiei Române, Dobrogea şi Sudul Moldovei.

Iar datele IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice) arată că o treime din teritoriul României, aproximativ 7 milioane de hectare, şi 40% din suprafaţa agricolă se află în zone cu risc de deşertificare.

Una dintre cauzele majore care au condus la crearea premiselor deşertificării este dată de fenomenul distrugerii conştiente a calităţii terenurilor arabile, în special al stratului protector de sol fertil.
Terenurile degradate prin eroziune, indiferent dacă este datorată explotărilor forestiere sau agricole, se pot reface, dar procesul este foarte lent, după cum estimează specialiştii Organizație Națiunilor Unite, fiind nevoie de o perioadă de aproximativ 500 de ani pentru a reface 2,5 centimetri de sol.
Vestea bună este că, în prezent, potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pânza freatică este încă la un nivel optim, mai cu seamă că asigură apa potabilă pentru peste 2.000 de comune din România. „Agricultura depinde de resursele naturale pentru a performa. Un simplu exemplu este protecţia albinelor. Agricultură fără albine şi albine fără agricultură nu pot exista”, afirmă reprezentantul Syngenta.

Statisticile Ministerului Agriculturii arată că agricultorii români folosesc, în prezent, jumătate din cantităţile de îngrăşăminte chimice care se aplică, de exemplu, în Ungaria şi Polonia (491.000 de tone, din care azotoase 344.000 tone, fosfatice 113.000 tone şi potasice 33.000 tone), sau chiar 25% din ceea ce se foloseşte în ţările mai dezvoltate, precum Olanda sau Spania.
Spre deosebire de ţări, precum Germania sau Franţa, cantitatea de produse pentru protecţia plantelor folosite de către agricultorii români este de 3-4 mai mică, conform surselor citate de către Syngenta.

Cu toate acestea, în timp, riscăm ca lipsa unor măsuri care să susţină utilizarea durabilă să ducă la creşterea amprentei agriculturii asupra mediului şi ecosistemelor.

Potrivit estimărilor companiei, piaţa produselor pentru protecţia plantelor s-a triplat în ultimii şapte ani. În 2014, România reprezenta cea mai mare piaţă pentru produse de protecţia plantelor după Polonia (în regiunea Europei centrale).

Syngenta derulează, de câţiva ani, programe de instruiri pentru agricultori cu privire la importanţa adoptării bunelor practici în aplicarea produselor pentru protecţia plantelor. „Provocarea de a hrăni o populaţie în continuă creştere este de actualitate. The Good Growth Plan este o iniţiativă de acum doi ani a companiei – un proiect pe termen lung care stă la baza dezvoltării strategiei noastre prin care ne-am asumat la nivel global câteva angajamente ce adresează provocările globale privind securitatea alimentară şi susţinerea dezvoltării unei agriculturii durabile”, afirmă specialiștii companiei.

Potrivit acestora, dincolo de deciziile agricultorilor, este nevoie ca şi statul să se implice în asigurarea unei agriculturi responsabile. „Există în acest moment bazele economice care să susţină sau să stimuleze practicarea unei agriculturii intensive şi durabile. Politica Agricolă Comună (PAC) prevede plăţi suplimentare pentru fermierii care respectă anumite condiţii de agromediu, iar noi susţinem adoptarea acelor măsuri care să-i incurajeze pe fermieri să adopte tehnologii şi practici în agricultură care sunt prietenoase cu mediul”, a mai spus Măruţescu.
Planul Naţional de Acţiune, care are la bază Directiva de utilizare durabilă a produselor pentru protecţia plantelor, prevede măsuri specifice stabilite privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor pentru protecția plantelor în agricultură.

Planul Naţional de Acțiune a fost transpus în legislaţia naţională prin HG 683 din 2013 şi are la baza Directiva 2009/128/CE de stabilire a unui cadru de acţiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor. Acesta stabileşte o serie de obiective pentru implementarea acelor măsuri şi practici ce vin să sprijine utilizarea durabilă a produselor pentru protecţia plantelor.

Olimpia Diaconiuc

NICIUN COMENTARIU