Gheorghe Stan, adjunctul de la Inspecţia Judiciară, explicații la CSM pentru controlul la DNA: Elena Rădescu a acționat în afara legii

Gheorghe Stan, inspector şef adjunct al Inspecţiei Judiciare, este audiat, luni, de la ora 10.00, în faţa procurorilor din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pentru a îşi susţine punctul de vedere referitor la controlul efectuat la DNA şi la raportul întocmit ca urmare a verificărilor.

Gheorghe Stan a criticat-o pe șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, pentru criticile aduse IJ, prin care a lăsat să se înțeleagă că inspectorii judiciari ar fi urmărit o anumită temă, în timpul controlului, și nu și-ar fi îndeplinit legal sarcinile.

Adjunctul șefului IJ a susținut și că șefa echipei de control, Elena Rădescu, a adus grave prejudicii IJ și a încălcat cadrul legal și regulamentele Inspecției:

  • Calitatea acesteia de coordonator nu i-a conferit un statut special în fața celorlalți inspectori. Membrii echipei au aceleași drepturi.
  • La data de 3 iulie, dna. Rădescu s-a deplasat la sediul DNA, fără a înștiința membrii echipei de control și conducerea IJ.
  • Regulamentul nu prevede o întâlnire cu conducerea unității controlate. Discuțiile (cu conducerea DNA) au fost purtate pe 3 și 4 iulie, anterior începerii controlului, contrar dispozițiilor regulamentare.
  • Opiniile au depășit cadrul regulamentar, fiind scuze, recomandări, asigurări și garanții privind forma și conținutul raportului.
  • Este grav să aduci acuze, fără motivație obiectivă, conducerii IJ că s-a imixtionat în controlul efectuat la DNA.
  • Să înțeleg că li se reproșează că au verificat dosare și au făcut adnotări pe ciorne. Păi ce putea să facă un inspector judiciar?
  • La Secția I – nu sunt relevate cu regularitate datele la care se făceau actele de urmărire penală. (…)Nu s-a făcut o verificare a ritmicității actelor de urmărire penală întocmite și a soluțiilor date. Nu s-a putut verifica respectarea normelor de către procurorii acestei secții.
  • Prin procesul-verbal întocmit la data de 13 iulie 2017, s-a stabilit de către membrii echipei se vor purta discuții cu toți procurorii care au activat la DNA în perioada verificată. Pe 17 iulie, Elena Rădescu s-a opus acestor discuții. S-a dispus, la final, că inspectorii pot verifica, pot purta discuții cu toți procurorii care au activat la DNA în perioada supusă controlului.
  • Din punct de vedere a locului de desfășurare a verificărilor, relevăm că inspectorii au derulat astfel de verificări și în afara unității de Parchet controlată, potrivit regulamentului.
  • În concluzie, în raport de ceea ce mi s-a adus la cunoștință, mi-am expus punctul de vedere, în sensul că este conform normelor ca verificările să se desfășoare în baza strategiei stabilită de șeful echipei de control cu membrii echipei, și nu a celei stabilită de șeful echipei de control cu managementul unității de Parchet controlate.
  • Această procedură de efectuare a verificărilor (verificarea dosarelor) nu este de natură a genera scurgeri de informații, ci este conformă legii și regulamentelor.
  • Ce este inedit în acest raport este o notă de opinie separată – prin care cele trei inspectoare Rădescu, Prisăcariu și Focică – contestă constatările celorlalte trei colege. Așa ceva nu am mai întâlnit în 19 ani de magistratură.
  • Dna inspector coordonator a impus colegilor o anumită conduită de a efectua acest control, conduită în afara regulamentului și a ordinului inspectorului șef.
  • Este o situație unică, nu am mai trăit așa ceva. Ultima discuție pe care am avut-o cu dna Rădescu a fost pe 4  sau pe 5 iulie, când mi-a spus că a fost singură la șefa DNA și că a discutat despre control și despre obiectivele acestuia. I-am spus că nu este nomal ce a făcut, pentru că trebuia să se consulte cu colegii dânsei și să ne anunțe pe noi.
  • A refuzat să se prezinte la inspectorul șef să discute despre control. Facem comunicări scrise cu ea? Nu este normal, domnule vice (vicepreședintele CSM, Cristian Ban – n.r.).
  • Nu pot interveni pe situația de fapt. Doamnele inspector nu au dorit să aibă nicio discuție cu subsemnatul. Doamna Rădescu, în calitate de coordonator, trebuia să aibă o discuție cu colegele pe această temă.
  • Nu am înlăturat aspectele celor trei inspectori (favorabili lui Kovesi – n.r.) . Am înlăturat doar pasaje din raportul acestora, pe care nu mi le-am însușit. Cele consemnate de cele trei colege (care au criticat activitatea DNA – n.r.) au respectat normele și ordinul inspectorului șef.
  • Ministrul justiției a dispus acest control, tot el poate dispune o eventuală revocare. Nu am propus domnului ministru revocarea.

Directorul Direcției pentru procurori din cadrul IJ, Adriana Romanescu :

  • Datele cuprinse în raport trebuie să comporte cu obiectivele controlului.
  • Am constatat toate cele pe care le-am expus în nota de constatare: niciodată nu a fost efectuat un control doar pe baza de fișe, tot timpul procurorul a fost în fața inspectorului cu dosarul. Verificările manageriale privind cauzele mai vechi de un an, verificarea dosarelor mai vechi de doi ani – toate s-au făcut până acum pe baza verificărilor directe, și nu pe bază de fișe. Am fost stupefiată vineri să aud că au fost suspiciuni privind posibile scurgeri de informații.
  • Nu s-a impus o altă modalitate, dimpotrivă, am constatat că în acest control s-a deviat de la modalitatea obișnuită de control.
  • În ceea ce privește lipsurile constatate, am strâns tot ce am putut și le-am prins așa cum erau pe hârtie. În nota pe care am întocmit-o, am prins datele și despre creșteri, și despre scăderi.
  • Totul s-a făcut cu bună-credință și nu există niciun fel de alte interese.
  • În urma adresei scrise pe care a trimis-o domnul ministru, a fost dispus acest control.
  • Propunerile privind perioada controlului – care s-a dispus în perioada iulie – august, dar de la 1 octombrie controlul nu se mai putea efectua, pentru că multora dintre inspectori le încetează mandatul și nu există resurse – echipa, tematica și obiectivele controlului au fost făcute de mine.
  • Echipa a fost aleasă aleatoriu.
  • Doamna inspector Rădescu a venit și m-a consultat cu privire la modul în care să-și organizeze controlul.(…)Nu am cerut eu cine (referitor la inspectori, la formarea echipelor) și unde va merge.
  • La 6 iulie, am aflat și că dna inspector Rădescu mersese singură la DNA, i-am solicitat dnei Rădescu un proces – verbal, pentru că era cu totul atipic – să mergi să discuți cu conducerea unității de Parchet controlate, fără să se te consulți cu membrii echipei, fără să anunți conducerea IJ.
  • Propunerea privind echipa a fost făcută pe 30 iunie, desemnarea membrilor echipei a fost făcută prin ordin al șefului IJ pe 3 iulie. Discuția dintre domnul Stan și doamna Focică a avut loc ulterior și se referea la un alt control, și nu la controlul de fond care a avut loc la DNA.
  • Am întrebat-o pe dna Rădescu, la finalul controlului, dacă mai sunt și alte probleme, cu excepția celor prezentate în rapoarte, despre care ar trebui să știu. Mi-a spus: Tu stai deoparte, vezi-ți de treaba ta, nu ai de unde să știi ce a fost acolo, o să vezi tu ce o să fie!
  • Am analizat modul în care a fost făcută în acest raport prezentarea datelor și a indicatorilor de calitate, cu meționarea imputabilității, a temeiurilor. În acest raport, aceste date nu au fost prezentate. Analizele trebuie făcute temeinic, nu poți să-ți faci o idee despre activitatea unei unități de Parchet, fără aceste date. Nu consider normal ca la astfel de date să nu faci analiză. N-am să accept niciodată ca la analiza unei achitări să nu înscri temeiul invocat de instanță.
  • După lege, noi nu facem propuneri de revocare a cuiva. Noi putem să vă sesizăm pe dumneavoastră, ca să analizați dacă există oportunitatea de a discuta despre așa ceva. Așa spune legea.
  • Acea bucată, dosarele dnei Mihaiela Moraru Iorga, nu a putut fi verificată. Dacă există tergiversări, acelea trebuiau constatate de inspectorii judiciari. Există o sesizare disciplinară în acest caz.

Inspector Monica Pleșea:

  • Coordonatorul IJ a imprimat un mod diferit de control. S-au purtat discuții de care noi nu am avut cunoștință. Unor procurori li s-a spus că nu trebuie să prezinte dosarele.
  • Dna procuror șef a cerut inspectorilor să spună, în fața colectivului de procurori, ce ne-au spus nouă procurori care au plecat din DNA, în condițiile în care, în mod normal, concluziile raportului se prezintă doar conducerii unității de Parchet controlate. (…)Am plecat de acolo pentru a finaliza procedura într-un mod cât se poate de legal.
  • Nu am vânat greșeli, dar în același timp, rolul unui raport nu este acela de a aduce laude neasemuite managerilor unității de Parchet controlate.
  • Am cerut comunicări legate de modul în care s-au făcut acte procedurale pe baza art 145 Cod procedură penală (privind măsurile de supraveghere tehnică). Am solicitat doamnei procuror-șef direcție – adjunctul domnului Bulancea ne-a comunicat că orice hârtie privind măsuri de supraveghere trece pe la dna procuror șef Direcție -, dar a fost un dialog neproductiv, în final ni s-a prezentat doar jumătate din situație.
  • Au existat și alte obiecțiuni reiterate de dna procuror șef în fața dumneavoastră.
  • Am luat la cunoștință despre trei referate înaintate de procurori de la Secția a II-a, procurorii nu erau obișnuiți cu exigențele noastre, au existat obiecțiuni legate de faptul că procurorii au venit cu dosarele în sala în care ne aflam (asta pentru că domnii procurori șefi Bulancea și Nistor s-au opus ca noi să mergem în birourile procurorilor).
  • Dna Focică a avut un comportament normal circa o lună de zile, apoi a intervenit ceva.
  • Au fost audiați foști procurori ai Secției judiciare a DNA, care activează încă în sistem. Există procese-verbale. Am adus la cunoștința coordonatorului că am audiat procurori din afara DNA, după ce i-am audiat, pentru că șefa echipei de control a manifestat aceeași poziție ca și dna procuror șef Direcție. Adriana Romanescu: a fost o situație similară și la Hunedoara.
  • Procurorii nu au înscris, în cererile către CSM, motivele reale pentru care au plecat de la DNA. 
  • Nu se contestă faptul că ședințele de analiză a soluțiilor la Secția Judiciară se desfășurau miercurea, în prezența dnei consilier Tițian și a dnei procuror șef Direcție. Ce mă surpinde pe mine este că, la acele ședințe, se discutau soluțiile în dosarele aflate în curs de judecată. Asta e problema acolo.
  • Pe 18 iulie, dna Kovesi a venit la noi și ne-a spus, pe acel ton imperativ: Dacă veți audia persoane care au plecat din DNA, vă voi contesta tot controlul.
  • Pe 4 august, doamna Rădescu ne-a comunicat că este vorba despre un control (control dispus de Kovesi – n.r.) asupra dosarelor instrumentate de Mihaiela Moraru Iorga. Aceste dosare nu ni s-au pus la dispoziție, pentru că nu s-a dorit să se facă verificarea.
  • Noi nu am avut în vedere managementul dnei Kovesi. Noi puteam să nu avem nicio interacțiune cu dânsa. A intervenit (Kovesi – n.r.) în momente în care ceva nu convenea. (…)A refuzat să ne pună la dispoziție anumite acte. Dialogul era ceva de genul: “Vrei să-mi dai mere? Nu, am să-ți dau pere”.
  • În momentul în care ai o problemă de comunicare cu un procuror șef, cum poți să scrii în raportul de control că acea comunicare a fost excelentă?

Inspector Mihaela Hrituc:

  • Un dosar nu a fost soluționat după 13 ani, acesta a fost cadrul pentru care am ales să verificăm dosare mai vechi de 10 ani.
  • Punctul meu de vedere a fost că dosarele instrumentate de procurorul Iorga Moraru pot face obiectul verificărilor. Ceea ce s-a întâmplat cu verificarea acestor dosare – situația face obiectul unor verificări pentru abateri disciplinare. În final, pe data de 24 august, dna consilier (Dana Tițian) a spus că poate prezenta fișele dosarelor solicitate.
  • Necesitatea audierii unor foști procurori DNA a intervenit pe parcursul efectuării controlului.

Tudorel Toader, schimb de replici cu vicepreședintele CSM, Cristian Ban:

  • Voi trage o concluzie, cu privire la evaluarea raportului. Dar fac apel la dumneavoastră: am impresia că faceți anchetă cu dânșii în acest moment. Vă rog să procedați la fel ca în cazul doamnei Kovesi și a adjuncților săi!
  • Vicepreședintele CSM, Cristian Ban: “Nu mi se pare”. Tudorel Toader: “mi se pare”, adică “așa este”.
  • Vă mulțumesc că m-ați invitat la dezbaterea de astăzi, spre deosebire de prima dezbatere – știu că v-am mai spus, dar  e bine să vă repet faptul că ați devansat prima audiere și m-ați anunțat la 16.06. Eu vă spun, în sensul cel mai bun, că era necesară prezența mea, în condițiile în care eu am solicitat acest control de fond. Nu-i posibil să trimiți unui ministru al justiției o înștiințare la ora 16.06. Cristian Ban: o cerere de amânare pe mail și se rezolva. Tudorel Toader: Eram deja în avion. Ați trimis dvs. mail din avion?
  • Exprim mai întâi o nedumerire asupra faptului că echipa de control a fost formată din 6 inspectori. Ori, regula generală este aceea că componența echipei este cu număr impar, ca să poți să faci o majoritate. Adică, eu cred că se va rescrie regulamentul, sigur în proiectul de lege, IJ își va redobândi și independența, și autonomia – eu cred cu toată convingerea că echipa de control trebuie să aibă număr impar.
  • Ați pus în discuție experiența pe care membrii echipei de control o aveau la momentul controlului. Eu nu aș face un caz din asta, pentru că acești oameni vin din sistem și pentru că nu contează natura/complexitatea cauzelor controlate, pentru că inspectorul nu verifică fondul. Sincer, sper că nu ați pus sub semnul întrebării capacitatea inspectorilor de a evalua calitatea managerială.
  • Din momentul în care am solicitat acest control managerial, am spus că de 10 ani de zile nu s-a procedat la un astfel de control și am primit, în precizări publice, că în ultimii 10 ani s-au făcut 136 de controale. Dar o evaluare de fond nu s-a făcut din 2007, iar concluzia mea este că cel puțin la 5 ani un astfel de control tematic de fond ar trebui făcut la orice unitate de Parchet. Poate nu e bine la 5 ani, poate la 4 ani, ca să coincidă cu perioada mandatului celui cu funcție de conducere, dar e absolut nefiresc ca, în 10 ani, unii să fie controlați de 10 ori, alții să nu fie controlați deloc. Aici eu exprim o mare nedumerire: să ai un dosar penal, o sesizare penală din 2004 și să nu fie rezolvată decât prin conexare în 2017. Păi unde este celeritatea, termenul rezonabil? În 13 ani, fapta se prescrie, e ceva în neregulă acolo. La fel, un dosar din 2014 – trebuie să te asiguri că nu are soarta celui din 2004.
  • Mă bucur că am fost și sunt prezent aici, pentru că am fost pus în poziția de a asculta unitatea controlată, pe de o parte, și pe aceia care au făcut controlul pe de altă parte.
  • CSM a ajuns să dea o hotărâre prin care să interpreteze o lege cu privire la durata detașărilor. Vă asigur că este absolut nefirească această hotărâre. Hotărârea pe care ați dat-o are în ea germenele unui conflict juridic de natură constituțională.

Vineri, Laura Codruţa Kovesi, procurorul şef al DNA, şi-a exprimat punctul de vedere referitor la control, criticând maniera în care s-a desfăşurat controlul şi asptectele reţinute.

Coordonatorul echipei care a efectuat controlul la DNA, Elena Rădescu, s-a prezentat joi în faţa procurorilor CSM.

În spaţiul public au apărut mai multe informaţii din conţinutul raportului Inspecţiei Judiciare.

Potrivit documentelor, au fost mai multe nereguli depistate în activitatea DNA, inspectorii propunând cercetarea disciplinară, dar menţinerea în funcţie a Laurei Codruţa Kovesi.

Printre neregulile depistate de inspectori se numără tergiversarea anchetelor, dosare în care nu s-au făcut acte procedurale pentru o perioadă îndelungată sau redistribuirea/ repartizarea haotică a dosarelor, potrivit raportului Inspecţiei Judiciare.

 

NICIUN COMENTARIU