De ce se declară “pro-referendum” pentru familie un fost ministru PNL. Pledoarie pentru libertate sub toate formele ei

Fost ministru al transporturilor, liberalul Alexandru Nazare face o pledoarie pentru libertate și educație și se declară, într-o notă ironică, “pro-referendum” pentru familie. “Cu acesta ocazie aflăm și noi cam câți mai suntem, ce categorii sociale sunt majoritare și gradul de educație al societății în ansamblu. În plus, în orice democrație sănătoasă, minoritatea se supune majorității și astfel, cel puțin din punctul asta de vedere, mai terminăm cu un subiect care ne abate intenționat atenția de la problemele reale cu care se confruntă țară asta zi de zi…”, arată Nazare, într-o postare făcută joi seara pe contul său de Facebook. 

Alexandru Nazare vine cu argumente în favoarea libertății sub toate formele ei, inclusiv a libertății de a-ți trăi viața așa cum crezi tu, dincolo de orice tipar al societății din care faci parte. “De ce ne arătăm atât de oripilați la ideea căsătoriei și dreptului de a avea o familie între persoane de același sex, dar nu înfierăm social bărbații sau femeile care înșeală, mint, trăiesc duplicitar și rănesc familiile lor de acasă?“, se întreabă liberalul.

Cât despre modul în care românii își educă copiii în secolul XXI, Alexandru Nazare amintește, în loc de concluzie, o pildă dobândită de la mama sa: “Asigură-te mai întâi că ai casa văruită și curtea îți miroase a floare tot timpul și apoi uită-te peste gard să vezi dacă îți poți ajuta vecinul. Și dacă nu poți să îl ajuți cu ceva, întoarce capul și uite-te în altă parte, că nu e treaba ta ograda lui.

Iată mesajul integral al lui Alexandru Nazare: 

 

“Eu personal sunt pro-referendum. Cu acesta ocazie aflam si noi cam cati mai suntem, ce categorii sociale sunt majoritare si gradul de educatie al societatii in ansamblu. In plus, in orice democratie sanatoasa, minoritatea se supune majoritatii si astfel, cel putin din punctul asta de vedere, mai terminam cu un subiect care ne abate intentionat atentia de la problemele reale cu care se confrunta tara asta zi de zi…

Nu ma deranjeaza deloc preferintele sexuale de alta natura ale altora, nu judec nici alegerile nefericite din punctul meu de vedere ale heterosexualilor ca mine. Un om iubeste la alt om sufletul sau un san, picior, fund, sau poate doar o imagine pe care si-o creeaza despre altcineva. Treaba lui! E clar ca Dumnezeu ne-a lasat diferiti si ca atare rezonam in mod diferit in iubire. De ce ne aratam atat de oripilati la ideea casatoriei si dreptului de a avea o familie intre persoane de acelasi sex, dar nu infieram social barbatii sau femeile care inseala, mint, traiesc duplicitar si ranesc familiile lor de acasa? Aici oare nu mai e vorba de educatia copiilor si de traumele la care sunt supusi traind langa parinti imorali? Copilul meu are un soc ca vede doi homosexuali sarutandu-se dar nu are un soc sa vada pe mama sau pe tata cu nenea sau cu tanti pupandu-se si sa auda toata copilaria mizeriile pe care parintii lui si le arunca zilnic pentru ca acolo a disparut iubirea si respectul si cei doi raman impreuna doar ca asa da bine in societate si pentru ca asa au pomenit ei de la parintii lor, mama si tata raman langa copil orice ar fi… Pai, iertati-ma dar poate tocmai asta ne-ar putea dezvata sa ne mai spalam pe creier copiii inca de mici. Ei se nasc puri, intregi si liberi, deci fara preconceptii despre nimic. Nu ar putea sa ii socheze, nicidecum sa ii traumatizeze o forma de iubire, decat daca li se spune ca acea forma de iubire nu este fireasca, naturala.

Am cunoscut de a lungul vietii homosexuali si lesbiene si mai toti, daca nu le stiai preferinta sexuala, nu ai fi banuit ca sunt altfel decat marea majoritate. S-au facut tot felul de studii legate de homosexualitate si parerea generala a specialistilor ar fi ca foarte putini dintre acesti oameni devin homosexuali de-a lungul vietii, marea majoritate se nasc asa. Cu siguranta, cel putin pana la varsta maturitatii, acesta preferinta ii chinuie. Marea majoritate dintre oamenii acestia traiesc in minciuna, ascunzandu-se, chinuiti de propriile procese de constiinta, multi dintre ei cu niste traume inimaginabile, etc. Cine suntem noi sa-i judecam si sa le spunem cum sa traiasca?Nu cred ca acesti oameni mai au nevoie in plus si de stigmatul societatii. Nici nu vreau sa mai aduc in discutie cazul in care o femeie sau un barbat casatoriti fiind, de teama stigmatului, au relatii homosexuale in paralel, familia fiindu-le doar paravan social.

Recunosc ca si pe mine ma derajeaza sau mai bine zis nu imi este confortabil sa vad pe strada doi barbati sau doua femei sarutandu-se, dar ce imi da mie dreptul sa consider ca alegerea mea este mai buna decat alegerea lor doar pentru ca nu e de acelasi sex cu mine!? Noi de ce suntem atat de refractari in fata unor lucruri pe care la modul real nu le cunoastem? Cred ca ar trebui ca fiecare dintre noi sa fim constienti ca atata timp cat preferintele sexuale sau de orice alta natura ale altora nu ne afecteaza direct si nu aduc un prejudiciu real societatii, nu e treaba noastra sa ii judecam si cu atat mai mult sa le limitam drepturile. Oricum, in tarile occidentale, ei sunt respectati ca si categorie sociala si au dreptul sa iubesca cum vor. Se pot casatori acolo oricand si sa traiasca printre noi. Asta cum o mai putem opri, ca dreptul la libera circulatie, la munca, le este garantat prin constitutie? 

Sunt familist convins, mi-au placut dintotdeauna femeile, dar nu ma intereseaza si nu ma deranjeaza sub nici o forma preferintele sexuale ale altora atata timp cat acolo exista iubire si nu fac rau nimanui.

Sunt liberal si insasi definitia liberalismului inseamna libertate sub orice forma. Libertatea de a gandi, de a alege, de a-ti trai viata asa cum crezi tu dincolo de orice tipar al societatii din care faci parte. Mai mult, unul dintre primele lucruri pe care mama mea a tinut sa ma invete in viata a fost sa nu ma intereseze niciodata ce se intampla in ograda altora. Ea spunea lucrurilor pe nume intr-un mod foarte frumos: “asigura-te mai intai ca ai casa varuita si curtea iti miroase a floare tot timpul si apoi uita-te peste gard sa vezi daca iti poti ajuta vecinul. Si daca nu poti sa il ajuti cu ceva, intoarce capul si uite-te in alta parte, ca nu e treaba ta ograda lui”.

R.D.

NICIUN COMENTARIU