Câți români din Diaspora sunt datori vânduți

romani datorii

Doar 3% din cetățenii români care dețin creanțe active cesionate se află în străinătate, arată un studiu al Debt Collection Agency (DCA), companie de top în achiziția și gestionarea creanțelor din România. Dintre aceștia, 56% sunt barbați, iar mai bine de jumătate (51%) au vârsta între 31 și 50 de ani. Un procent important de datornici aflați în străinătate, de 23%, au vârsta între 51 și 65 de ani, fiind urmați de cei între 18 și 30 de ani (16%). Restul de 10% au peste 65 de ani.

Potrivit reprezentanților DCA, cei mai mulți dintre românii cu datorii aflați în afara țării și care decid să-și achite restanțele o fac pe cale amiabilă, realizând plăți prin transfer bancar. Ceilalți trimit bani persoanelor împuternicite să facă aceste operațiuni. „Chiar dacă românii din străinătate au mai puține datorii vândute, rata de recuperare a creanțelor în cazul lor este cu aproximativ 40% mai mică decât în privința românilor aflați în țară. În orice situație, o companie responsabilă trebuie să ajute debitorii să-și ramburseze datoriile într-o manieră ordonată, în termene favorabile, și să-i tratateze cu respect și înțelegere pentru situația lor financiară”, arată Dimana Vlaeva, Managing Director al DCA.

În privința tipului datoriilor cesionate și care aparțin persoanelor fizice, majoritatea acestora provin, în continuare, din sistemul bancar, având în vedere tendința de reducere a riscului asociat creditelor neperformante. În top se află și datoriile provenite din serviciile telecom. În cazul companiilor, cele mai multe datorii cesionate sunt din segmentele: retail, farmaceutic, IT și distribuție. Potrivit celor mai recente date Eurostat, aproximativ 17% din români aveau datorii, anul trecut, la plata utilităților, ipoteci, chirii sau achiziții în rate, în scădere față de anul anterior (19,7%).

Biroul european de statistică mai arată că 15,6% aveau datorii doar la plata utilităților, față de 18% în 2016. Totodată, 2,7% aveau restanțe la plata ratelor pentru diverse achiziții de bunuri, față de 3,3% în 2016. „În ultima decadă, anii 2012 și 2013 au reprezentat vârful de restanțe ale românilor la plata acestor obligații, cu un procent de aproape 30%. Anii de criză i-au obligat totuși să fie mai atenți la componenta de economisire, dar și la cheltuieli nejustificate”, punctează Dimana Vlaeva.

Pe cale de consecință, scăderea creditării a continuat pe parcursul lui 2017, ceea ce a dus și la reducerea ratei globale a creditelor neperformante la 6,4% la sfârșitul anului, comparativ cu 9,62% la sfârșitul lui 2016. Încă mai mare decât media din UE de 4,4%, aceasta se află în banda de risc mediu. Expunerea IMM-urilor domină în ceea ce priveste soldul datoriei neperformante (40% din total) și prezintă cel mai mare grad de neperformanță (15,8%). Rata creditelor neperformante în comerțul cu amănuntul este semnificativ mai mică și pe un trend descrescător (5,8% la sfârșitul lunii septembrie 2017, față de 7,1% la sfârșitul anului 2016).

Emanuel Stan

NICIUN COMENTARIU