WWF-România: Peste 9.000 de hectare de păduri virgine sunt securizate

WWF-România a obținut acceptarea a 9.200 ha de păduri virgine în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și, astfel, conservarea acestor ecosisteme unice, în forma naturală actual, a anunțat organizația. Astfel, în aceste ecosisteme nu se va mai putea interveni, decât în caz de siguranță națională.

Această suprafață, comparabilă cu cea ocupată de 18.000 de terenuri de fotbal, reprezintă doar o treime din totalul ariilor identificate, cartate și încadrate pentru protejare de către WWF în ultimii ani.

Între 2013 și 2016, pe teren au fost evaluate peste 100.000 ha considerate potențiale păduri virgine. Dintre acestea, 30.000 ha păduri virgine și cvasivirgine au fost identificate, cartate și trimise spre protecție integrală, prin eforturile proprii ale WWF. Aceste studii acoperă suprafețe atât din proprietatea statului, cât și proprietăți private.

În 2012, WWF (World Wide Fund for Nature) a pus bazele legislației care urma să protejeze pădurile virgine, printr-un ordin de ministru ce stabilea criteriile de identificare pentru aceste păduri. În 2016, a fost creat Catalogul Național al Pădurilor Virgine, ultimul pas necesar pentru a garanta protecția acestor păduri. WWF a identificat și propus spre includere peste 30.000 ha păduri virgine, dintre care 9.200 ha sunt deja acceptate. Procese de identificare au fost realizate și de către alte organizații.

Din cele 22.000 ha evaluate de către autorități în această etapă, 7.100 ha nu au putut fi adăugate în Catalogul Național al Pădurilor Virgine din cauza refuzului proprietarilor privați  – motivația acestora fiind lipsa compensațiilor.

Această validare reprezintă rezultatul unei analize realizate de autoritățile naționale din domeniu. În cadrul a trei comisii distincte, WWF a prezentat studii pentru păduri virgine identificate în județele:

  1. Brașov, Sibiu, Covasna

S-au propus circa 7.000 ha din care au fost acceptate de către comisia de specialitate mai bine de 3.000 ha. Aici, comisia a invalidat aproximativ 100 ha de pădure (suprafețe ce nu mai corespundeau criteriilor, din cauza tăierilor realizate recent); diferența nu a fost inclusă în Catalogul Național al Pădurilor Virgine deoarece proprietarii, în lipsa unor compensații reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care nu o pot folosi, au refuzat includerea proprietății lor în acest catalog.

  1. Mehedinți și Gorj

S-au desemnat circa 6.800 ha din care s-au acceptat peste 2.800 ha. Aproximativ 800 ha au rămas spre clarificare iar restul au fost respinse de proprietari din același motiv ca cel enunțat mai sus.

  1. Caraș-Severin

S-au transmis circa 8.400 ha din care s-au validat peste 3.400 ha. Restul au rămas spre clarificare (fiind necesară o evaluare succintă pe teren realizată de Garda Forestieră).

 

Astfel au fost salvate păduri importante din munții Făgăraș, din Banatul Montan, de pe Valea Arpașului în Sibiu sau Valea Bistriței în Gorj.

Salvarea acestor păduri s-a făcut cu sprijinul Gărzilor Forestiere din Brașov, Râmnicu Valcea și Timișoara, precum și prin implicarea Regiei Naționale a Pădurilor (RNP) prin Direcțiile Silvice din Brașov, Sibiu, Covasna, Gorj, Mehedinți și Caraș Severin.

Proprietarii privați ce au sprijinit includerea acestor păduri virgine în Catalog  sunt Ocolul Silvic Pădurile Șincii, Ocolul Silvic Arpaș, Primăria orașului Brașov, Composesoratele Viștișoara și Plaiul Zănogii.

 T.S.

NICIUN COMENTARIU