vineri, 3 iulie 2020 - 16:57

WikiLeaks: FMI s-a gândit să ameninţe Germania şi Grecia cu o catastrofă financiară iminentă pentru a-i accepta planurile

Tehnocratul care a gestionat redechiderea post-pandemie, numit premier în Franța

Preşedintele francez Emmanuel Macron l-a desemnat vineri în funcţia de prim-ministru pe Jean Castex, înalt funcţionar şi primar, care a coordonat strategia de redeschidere...

Frontiera bulgaro-elenă, deblocată. Recomandarea MAE

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunţat, vineri, că din informaţiile primite de la consulul Ambasadei României la Sofia şi cel de la oficiului consular...

Mobilizare generală în MAI pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu COVID-19

Pentru prevenirea și limitarea îmbolnăvirilor cu COVID-19,  conducerea Ministerului Afacerilor Interne a convocat vineri, 3 iulie a.c., o ședință, în sistem videoconferință, cu prefecții...

Lucian Bode: Vom simplifica procedura de contestare a licitațiilor. Se pierde prea mult timp și se blochează proiecte

Ministrul transporturilor, Lucian Bode, a declarat, vineri, în timpul unei vizite la Fabrica de Vagoane Călători Astra Arad, că Guvernul va modifica legislaţia privind...

Fondul Monetar Internaţional (FMI) poate acţiona la limita şantajului şi chiar inventa crize pentru a obţine ce vrea. Că instituţia ia în considerare astfel de tactici de negociere în cazul Greciei, ţară din bailouturile căreia a făcut profituri de miliarde de euro, sugerează o convorbire între doi reprezentanţi de rang înalt ai FMI publicată de WikiLeaks, relatează “Ziarul Financiar”.

WikiLeaks redă transcrierea unui dialog telefonic între Poul Thomsen, şeful departamentului european al FMI, şi românca Delia Velculescu, şefa misiunii FMI pentru Grecia. Thomsen a fost negociatorulşef al FMI în relaţia cu România.

Cei doi oficiali ai FMI au discutat despre posibilitatea de a o strânge cu uşa pe Angela Merkel, ameninţând că Fondul nu va participa la programul de bailout al Greciei dacă Berlinul nu acceptă ca Greciei să-i fie ştearsă o parte din datorie. Atena ar fi urmat să fie obligată să accepte reformele propuse de FMI prin ceea ce oficiali greci au interpretat că ar fi ameninţarea cu default-ul: Grecia trebuie să ramburseze în iunie datorii de 2,3 miliarde de euro către BCE, transmite Bloomberg.

Ameninţările ar fi venit în contextul Brexitului şi al crizei imigranţilor, evenimente deosebit de periculoase pentru Uniunea Europeană.

Dialogul Thomsen – Velculescu dezvăluie tensiunile între creditorii Greciei, care persist și la şase ani de la apariţia crizei şi după trei bailouturi stabilite pentru Atena.

FMI nu se înţelege cu specialiştii Comisiei Europene în privinţa măsurilor bugetare pe care ar trebui să le implementeze Grecia, cel mai îndatorat membru al UE, şi a sacrificiilor făcute de UE pentru ca Atena să-şi poată atinge ţintele bugetare, în timp ce Germania şi alte state ale zonei euro insistă că Fondul va trebui să intervină în cele din urmă pentru ca Grecia să poată fi salvată.

„Iată, doamna Merkel, trebuie să calculaţi ce ar fi mai costisitor: să mergeţi mai departe fără FMI – caz în care Bundestag-ul (parlamentul german) va spune «Cum, FMI nu este cu noi?» – sau să acceptaţi ştergerea datoriilor de care credem că Grecia are nevoie pentru ca noi să continuăm alături de voi? Aşa-i?“, i-ar fi spus Thomsen lui Velculescu pe 19 martie. Angelei Merkel i-ar fi greu să găsească o nouă soluţie pentru criza grecească acum când cariera ei politică şi finanţele statului simt presiunile crizei refugiaţilor.

Velculescu i-ar fi răspuns că speră ca momentul în care Fondul pune această întrebare să vină mai repede, „de dragul grecilor şi al tuturor celorlalţi”.

Unul dintre dialoguri sugerează că oficialii FMI cred că doar o nouă criză ar forţa părţile să ajungă la un rezultat.

Thomsen ar fi spus că evaluarea în curs a bailout-ului Greciei (de care este nevoie pentru ca Atena să primească noi traşe de bani) ar trebui întârziată astfel încât ameninţarea unui „accident bugetar“ în timpul referendumului privind Brexitul să permită FMI-ului să facă presiuni asupra ambelor părţi, Germania şi Grecia, notează Euronews.

„Nu voi accepta un pachet cu măsuri mici. Ce va împinge totul spre o decizie? În trecut o singură dată a fost luată o decizie, atunci când grecii erau pe punctul de a rămâne fără bani şi să intre în incapacitate de plată. Probabil la fel se va întâmpla şi acum. În acest caz, se prelungeşte până în iulie şi este clar că europenii nu vor discuta în prejma Brexitului”, ar fi explicat Thomsen.

Pentru Velculescu, întârzierea discuţiilor ar fi „un dezastru”. Ea ar fi  continuat: „Avem nevoie de un eveniment, dar nu ştiu în ce ar consta el”.

Atena şi creditorii săi vor începe noi negocieri săptămâna aceasta.

Un purtător de cuvânt al guvernului grec a afirmat că FMI trebuie să clarifice dacă intenţia sa a fost să creeze condiţiile pentru un faliment grecesc cu puţin timp înainte de referendumul privind ieşirea Marii Britanii din UE. Pentru alţi oficiali greci a fost clar că FMI a vrut să declanşeze un eveniment de credit (credit event) care să afecteze încrederea în capacitatea Greciei de a-şi plăti datoriile.

Rămânerea în troika creditorilor internaţionali este o decizie din ce în ce mai greu de vândut de către FMI membrilor săi din afara Europei deoarece aceştia cred că poziţia Fondului privind Grecia reprezintă o încălcare a propriilor politici din alte părţi de a nu da finanţare ţărilor care au datorii nesustenabile.

În august, FMI a anunţat că nu va participa la bailout-ul de 86 miliarde de euro stabilit anul trecut pentru Grecia. Şefa FMI, Christine Lagarde, anunţa la acea dată că FMI se va implica dacă Grecia va primi „iertare semnificativă de datorie” de la creditori.

În primăvara anului trecut Jubilee Debt Campaign, o organizaţie nonprofit britanică, anunţa că FMI a făcut din 2010 până la acea dată un profit de 2,5 miliarde de euro din creditele date Greciei.

R.D.

Numărul pacienților COVID externați, mai mic decât la bilanțul de ieri

Noi cifre contradictorii sunt transmise de Grupul de comunicare Strategică, după o serie de gafe în raportarea bilanțurilor zilnice. După ce pe parcursul pandemiei cei...

Traian Berbeceanu s-a înscris în PNL

Fostul ofițer de crimă organizată, Traian Berbeceanu, șeful de cabinet al ministrului de interne, Marcel Vela, s-a înscris în PNL. Anunțul a fost făcut de...

Donald Trump spune că ar purta o mască, dacă ar fi nevoit, dar crede că SARS-CoV-2 va dispărea ca prin miracol

Preşedintele american, Donald Trump, care nu a fost văzut niciodată cu mască în public, a afirmat miercuri că nu ar avea "nicio problemă" să...

Impozite mai mari din cauza pandemiei, anunță guvernul spaniol

Premierul spaniol Pedro Sanchez a anunţat joi o reformă fiscală ''inevitabilă'' ca urmare a crizei economice şi sanitare provocate de epidemia COVID-19 şi are...

Florin Cîțu: O creștere cu 40% a pensiilor ar fi un dezastru. Acum se poate doar 10%

Singura majorare a pensiilor care poate fi operată de Guvern în acest an este de 10%, iar o creştere cu 40% ar însemna un...